Strategia rapidă recomandată de specialiști pentru a calma un copil în criză de furie.
Se întâmplă la supermarket, în mașină, în drum spre școală sau chiar acasă, în mijlocul unei după-amiezi aparent liniștite: copilul începe să țipe. Poate că nu vrea să se îmbrace, refuză să închidă tableta sau pur și simplu se simte copleșit de o emoție pe care nu o poate gestiona.
Reacția instinctivă a multor părinți este fie să țipe la rândul lor, fie să încerce să oprească imediat comportamentul prin pedepse sau promisiuni.
Dar psihologii atrag atenția: reacția ta din primele 5 secunde poate face diferența între o criză care escaladează și una care se oprește aproape imediat.
CITEȘTE ȘI Copilul tău va fi mai înțelept din punct de vedere emoțional dacă faci unul dintre aceste 3 lucruri
SURSA FOTO: freepik.com @yanadjana
Potrivit psihologilor, crizele de furie (cunoscute și sub numele de tantrumuri) nu sunt semne că un copil este „răsfățat” sau „obraznic”, ci momente în care creierul lor încă în dezvoltare este copleșit de emoții.
„Copilul nu țipă pentru a-ți face rău sau pentru a te provoca. Țipă pentru că simte o emoție pe care nu o poate gestiona singur: furie, frustrare, teamă, oboseală. Creierul lor emoțional, amigdala, preia controlul și atunci comportamentele devin intense și, pentru părinte, uneori greu de suportat”, explică experții.
Când copilul țipă, reacția imediată a părintelui este extrem de importantă. Specialiștii recomandă o metodă simplă, care durează doar câteva secunde și poate reduce intensitatea crizei: pauză – respirație – contact vizual – cuvânt-cheie.
Oprește-te. Nu răspunde impulsiv cu un „taci” sau cu un ton ridicat. Chiar o singură secundă de pauză îți permite să nu intri și tu în aceeași spirală emoțională.
Inspiră adânc și expiră lent. Aceasta trimite un mesaj direct creierului tău: „nu e pericol, pot să gestionez situația”.
Apleacă-te la nivelul copilului, astfel încât să fii față în față. Un contact vizual blând și stabil îl ajută să simtă că este văzut și că nu este singur.
Folosește un cuvânt scurt, liniștitor și neutru, precum „sunt aici” sau „te aud”. Evită explicațiile lungi în acel moment, pentru că un copil copleșit nu poate procesa rațional un discurs.
SURSA FOTO: freepik.com @The Yuri Arcurs Collection
Când părintele intră imediat într-o stare de calm și transmite acest calm prin ton, limbaj corporal și contact vizual, copilul începe să-și regleze la rândul său starea emoțională. Este un fenomen numit coreglare emoțională.
„Copiii învață să-și regleze emoțiile prin relația cu părinții. Dacă tu reacționezi cu furie, creierul copilului percepe un pericol și intensifică reacția. Dacă reacționezi cu calm, îi oferi un model și îl ajuți să revină la o stare de siguranță”, explică experții.
Nu ridica vocea. Creează și mai mult stres pentru copil.
Nu încerca să negociezi sau să moralizezi. În criză, logica nu funcționează.
Nu amenința sau pedepsi imediat. Riscul este să înveți copilul că emoțiile lui sunt „periculoase” și trebuie ascunse, nu înțelese.
Odată ce copilul s-a liniștit, este momentul ideal pentru discuție:
Ce a simțit?
Ce l-a declanșat?
Cum poate reacționa data viitoare?
Acest tip de conversație îl ajută să-și dezvolte vocabularul emoțional și să învețe că există soluții.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil