Inspector școlar specialitatea istorie la ISMB și președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România APIR - Clio, acesta spune că România se află printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai puține ore de istorie. Profesorul spune că de cele mai multe ori cadrele didactice predau istorie elevilor doar pe baza manualelor, fără a le preda competențe reale.

„Istoria în școala. Cum stă istoria în Manuale și cum e la catedră. Două paliere. Palierul 1: atitudinea față de istorie a decidenților politici. România se numără printre țările UE care are cel mai mic număr de ore de istorie.

Cred că discuțiile au fost atât de sterile, pare-se că la gimnaziu când s-a aprobat noul curriculum în 2006 a existat un avânt, atunci s-a înțeles imperativul momentului, după care, acum am ajuns, suntem în epoca de finalizare a curricumului în liceu, și aici discuțiile sunt altfel. Ni s-a spus că trebuie să ne întoarcem la istoria națională.

Excelent. S-a spus că așa-zisa abordare tematică a istoriei, și eu sunt de acord cu acest lucru, nu mai rentează, nu mai este achiesată nici de profesori, nici de elevi. De ce am ajuns așa? Pentru simplul motiv că istoria a fost văzută dintr-o perspectivă care nu a ținut seama de ceea ce se numește interesul elevului și al profesorului. S-au făcut programe. România a făcut în partea curricularară niște pași uriași.

S-a făcut un pas uriaș pentru manuale. Dar problema este ce facem cu profesorii. Cum îi formăm pe profesori în acest mod? Domnul ministru anterior David a spus că va determina o nouă abordare a istoriei cu o nouă abordare a formării”, a spus Mihai Manea.

Istoria, o poveste frumoasă

Sorin Ivan: „Dar prin orele de istorie, aș vrea să ne referim la conținut și la sensul predării istoriei. Se au în vedere promovarea valorilor identitare, cristalizarea conștiinței naționale și a identității naționale pentru noile generații, să știe ca vin dintr-un popor, dintr-o civilizație care a contribuit la istoria Europei și a lumii prin forța evenimentelor și prin proiecte personale care a dat lumii niște valori, niște personalități”.

Mihai Manea mai punctează faptul că profesorii nu formează anumite competențe elevului, prin predarea anumitor conținuturi de istorie, ba mai mult, acesta crede că doar 25% dintre cadrele didactice din România reușesc să fac asta.

„Istoria din școală nu este istoria academică. Istoria din școală face un decupaj didactic, pedagogic din academic și o duce pentru școală. Istoria, o poveste frumoasă.
Idealul fundamental al disciplinei istorie este bazat pe competențe. Profesorul trebuie să formeze niște competențe elevului, predându-i anumite conținuturi de istorie.

De 20 de ani de cand administrez aceasta disciplina la municipiul Bucuresti, trebuie sa va spun ca ideea de competența care a fost lansată de doamna ministru Andronescu la primele discuții de la Agafton, în Moldova, în anii 2000, nu a progresat. Eu nu cred că mai mult de 25% dintre profesori predau competențe”, a mai explicat profesorul.

România a intrat într-o etapă nouă de istorie

Profesorul a mai precizat faptul că România a intrat într-o etapă nouă de istorie, după alegerile din 2024 care au fost anulate.

„De la anularea alegerilor prezidențiale în 2024, România a intrat într-o etapă nouă de istorie. De ce spun asta? Pentru că până în 2024 eu nu am văzut irumperea asta incredibilă a forțelor suveraniste, extremiste etc. Apoi, nu am văzut sentimentul de nostalgie atât de profundă, deși el exista, după extrema stângă.

Părere de rău a tinerilor față de regimul comunism. Eu nu știu ce este, care este sau cum ar trebui să arate clasa politica românească după 1989. Avem realmente o clasă politică modelată de 35 de ani cu niște obiective, cu niște idealuri, consensul a reușit pe alianța NATO și pe UE. Dincolo de asta, lucrurile parcă au încremenit. Fiecare partid își urmărește propriile idealuri”, a mai spus Mihai Manea, în cadrul emisiunii moderate de Sorin Ivan.

CITEȘTE ȘI

EXCLUSIV „Nu profesorii sunt vinovați de analfabetismul funcțional”. Avertismentul dur al unui inspector școlar / VIDEO

INTERVIUL INTEGRAL POATE FI URMĂRIT ÎN LINKUL DE MAI JOS:

Raluca Panțiru

Raluca Panțiru este jurnalist specializat în parenting și educație. Crede că părinții au nevoie de informații clare, corecte și ușor de aplicat, iar misiunea ei este să ofere exact acest sprijin. A absolvit Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, specializarea Comunicare și Relații Publice, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Alte știri