Insulte, amenințări, excludere. Pentru mulți elevi, acestea fac parte din rutina zilnică. Conform studiilor, fiecare a cincea fată și fiecare al patrulea băiat între 15 și 16 ani este hărțuit constant. Un copil din trei a trecut deja printr-o experiență de bullying, iar multe situații încep încă din clasele primare.
Problema nu este doar frecvența, ci și gravitatea. Florian Böll arată că agresiunile sunt mai dure și barierele morale scad, iar numărul suspendărilor școlare a crescut semnificativ, conform derstandard.at.
Specialiștii discută dacă aceste măsuri sunt eficiente. În schimb, părinții se confruntă adesea cu neputință. Copiii refuză să meargă la școală, se plâng de dureri de burtă sau devin retrași. Consecințele pot fi serioase: anxietate, depresie, tulburări de somn sau chiar gânduri suicidare.
Cum recunoști semnele de bullying
Böll spune că modificările de comportament sunt cele mai importante semnale.
La fete, apare de obicei retragerea, lipsa de bucurie și chiar tulburări alimentare, mai ales între 11 și 14 ani.
La băieți, se observă adesea agresivitate, iritabilitate sau tăcere bruscă. Durerile de burtă dimineața, lipsa poftei de mâncare și refuzul de a merge la școală sunt indicatori clari.
Cum îi faci pe copii să vorbească

SURSA FOTO: freepik.com @seventyfour
Mulți părinți spun: „Copilul meu nu îmi povestește nimic”. Răspunsul, spune Böll, este să creezi momente zilnice de dialog. Timp de 30 de minute, fără telefon sau televizor, lasă copilul să vorbească liber. Poate fi în timp ce vă jucați, construiți Lego sau luați cina împreună.
O idee bună este și „runda recunoștinței”, în care fiecare spune ce i s-a părut frumos sau dificil în ziua respectivă.
Un alt truc este să discuți despre pasiunile copilului, fie că sunt jocuri video, personaje de desene animate sau hobby-uri. Interesul autentic și întrebările deschise îi fac pe copii să povestească mai mult.
Timpul de aur pentru adolescenți
La adolescenți, cel mai bun moment pentru discuții este seara, în jurul orei 20. Atunci au un „vârf de energie” și sunt mai deschiși. Părinții care profită de acest interval îl transformă într-o „oră de aur” pentru relația cu copilul.
Ce să eviți în discuții: Nu minimaliza emoțiile copilului și nu judeca. Copiii au nevoie de un spațiu sigur, unde să spună orice fără teama de a fi criticați.
Cum procedezi dacă descoperi că al tău copil este victima bullyingului
În primul rând, explică-i că nu are nicio vină. Apoi, mergi la profesorul diriginte sau la învățătoare pentru a găsi soluții comune. Întreabă: „Cum ați observat situația?”, „Ce putem face împreună?” În unele cazuri este util să discuți și cu părinții copilului care a hărțuit.
De multe ori, agresorii sunt și ei victime ale unor probleme din familie.
Dacă un copil refuză să implice profesorul, părintele poate folosi un exercițiu de imaginație: „Cum ar fi dacă învățătoarea te-ar asculta și ți-ar fi alături?” Acest scenariu îi ajută pe mulți copii să simtă sprijin și să accepte ajutorul.
Greșeli frecvente ale adulților
Mulți părinți intervin prea repede, chiar și în conflicte minore, cum ar fi certurile de la locul de joacă. Copiii au nevoie să își exerseze singuri abilitățile de rezolvare a conflictelor.
Această autonomie îi protejează mai târziu de bullying.
Cum îți faci copilul mai rezilient
Cel mai important model pentru copil ești tu. Dacă știi să pui limite și ai grijă de tine, copilul va învăța același lucru. Încrederea în sine este cel mai bun scut împotriva hărțuirii.
Părinții trebuie să ofere reguli clare și un cadru stabil. Aceasta îi dă copilului siguranță.
În programele dedicate prevenirii bullyingului, accentul se pune pe trei valori: respect, disciplină și atenție față de sine și de ceilalți.
Școala are o influență majoră, pentru că acolo copiii își petrec cea mai mare parte din zi. Mulți profesori depun eforturi mari, dar ar fi nevoie de mai mult sprijin: consiliere psihologică în școli și programe de supervizare pentru profesori, pentru ca aceștia să poată gestiona mai bine situațiile dificile.