Revolta din Educație! Profesorii cu vechime pierd indemnizația de hrană. Prof. Claudia Chiru: „De ce să îmi tai un drept fundamental?”

Când un profesor își vede salariul crescut după ani de muncă, grade obținute și formări plătite din propriul buzunar, nu se gândește la privilegii. Se gândește dacă acea creștere îi oferă, în sfârșit, un minim echilibru.

Din ianuarie 2026, pentru mii de cadre didactice, acest echilibru se rupe exact în momentul în care salariul net trece de 6.000 de lei. Statul nu mai oferă indemnizația de hrană, iar mesajul transmis ar fi că experiența și performanța pot deveni o pierdere financiară.

Decizia care schimbă regulile jocului

Ordinul nr. 3.185 din 6 februarie 2026 stabilește că indemnizația de hrană se acordă doar angajaților din învățământ cu salarii nete de până la 6.000 de lei inclusiv. Art. 1 precizează: „Pentru personalul din sistemul de învățământ de stat, acordarea indemnizației de hrană se stabilește prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază”. Apoi limitează explicit beneficiarii: „Indemnizația de hrană se acordă personalului al cărui salariu lunar net este de până la 6.000 lei inclusiv”.

Aplicarea începe cu salariile aferente lunii ianuarie 2026, plătite în februarie. Conform regulilor financiare aplicabile bugetarilor, profesorii primesc salariile pe data de 14 a lunii. Din acel moment, diferența dintre 6.000 și 6.001 lei e decisivă.

Indemnizație de hrană de 347 lei lunar pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net inclusiv

Legea 141/2025 modifică Legea-cadru nr. 153/2017 și fixează valoarea indemnizației de hrană la 347 de lei lunar. Textul spune: „Ordonatorii de credite acordă lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net inclusiv, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar”.

Pentru un profesor, această sumă acoperă cheltuieli concrete. Înseamnă mâncare, transport sau materiale didactice. Este un element de predictibilitate, iar când dispare, nu dispare doar o sumă de bani, dispare un sentiment de siguranță.

De la pragul de 8.000 la pragul de 6.000

Până în 2023, indemnizația de hrană se acorda până la un salariu net de 8.000 de lei. Ordinul nr. 4.441 din 15 mai 2024 menținea această raportare. Scăderea pragului la 6.000 de lei elimină dintr-un foc profesorii cu vechime mare, grade didactice și responsabilități suplimentare.

Exact acei profesori pe care sistemul spune că vrea să îi păstreze.

Prof. Claudia Chiru: „Suntem iar în punctul în care EI taie salarii așa cum fac de obicei, prin învăluire, nu direct”

Profesoara pentru învățământul primar Claudia Chiru a criticat această decizie public și a scris pe pagina de Facebook: „Suntem iar în punctul în care EI taie salarii așa cum fac de obicei, prin învăluire, nu direct, decid inepții de genul: ai venit net 6001 leu ți se TAIE indemnizația de hrană”.

„Păi de ce? De ce să îmi tai un drept fundamental? Nu mai mănânc? Mănânc mai puțin sau învăț și mă pregătesc mai puțin?”, întreabă prof. Chiru.

În spatele acestor întrebări se află o realitate cunoscută de toți profesorii. Pregătirea profesională costă timp și bani. Cărțile, cursurile și formările nu dispar odată cu o decizie administrativă.

Când experiența devine penalizare

Prof. Claudia Chiru explică faptul că profesorii care au investit în dezvoltarea lor profesională ajung să piardă un drept tocmai din cauza acestei evoluții: „Cei care au avut grijă de dezvoltarea lor profesională reflectată în ani de vechime, grade, formări și altele, nu mai mănâncă ori nu se mai preocupă pentru a deveni din ce în ce mai buni?”

Este o inversare periculoasă a logicii meritului. În loc ca experiența să fie protejată, ea devine un criteriu de excludere.

Prof. Claudia Chiru leagă această decizie de discursul constant despre performanță: „Apoi discută tot EI între EI despre corelarea salariilor profesorilor cu performanțele elevilor”. În realitate, corelarea există deja sub forma gradației de merit, un mecanism limitat și competitiv.

„Vouă, celor care dați aceste idei, vi se corelează salariul cu performanța, vă tăiați din drepturi? Urmăriți echitatea și reciprocitatea?” întreabă profesoara. Prin aceste întrebări, ea evidențiază un dezechilibru major. Cerințele de performanță se aplică într-un singur sens.

Ruptura dintre decizie și realitate

Mesajul continuă cu o critică dură la adresa privilegiilor și a lipsei de contact cu viața reală din școli: „Voi mâncați la cantina aia a voastră? Mergeți pe la restaurante și aveți mese asigurate?” Este o întrebare despre empatie și despre distanța dintre birourile de decizie și sala de clasă.

„Întrebarea esențială nu este dacă profesorii pot performa și mânca, întrebarea esențială este dacă sistemul însuși performează suficient pentru a face posibilă performanța”, mai scrie prof. Claudia Chiru.

Cadrul didactic mută discuția de la un ordin la viziunea de ansamblu. Educația funcționează pe termen lung. Stabilitatea profesorului influențează direct calitatea actului educațional. Când drepturile devin fragile, motivația se erodează.

CITEȘTE ȘI: 

OFICIAL: Profesorii și angajații din Învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici primesc indemnizație de hrană

Prof. Claudia Chiru a descoperit o „comoară” pentru educația copiilor: „Tonitza a înțeles un lucru esențial” / VIDEO

„Este un genocid care se întâmplă cu educația în momentul acesta!” Prof. Claudia Chiru denunță „atrocitățile” din noile măsuri: „Aceste două ore remediale aș vrea să știu cum au fost gândite” / VIDEO

„Facem reformă? Nu! Ne batem joc!” Strigătul prof. Claudia Chiru despre sistemul care a uitat copiii cu CES și i-a lăsat pe profesori singuri: „E ceva îngrozitor!” / VIDEO

„O comunitate de profesori devine stat în stat”. Avertismentul dur al Claudiei Chiru despre noul model de titularizare: „Educația aparține societății, nu unei rețele cu branding propriu”