Șase din zece copii au fost martori ai hărțuirii online. În spatele acestor cifre sunt copii care se simt singuri, expuşi, neprotejaţi

Copiii petrec tot mai mult timp în mediul online, de multe ori mai mult decât un adult la locul de muncă, în condițiile în care accesul la rețelele sociale începe sub vârsta legală, controlul parental este redus, iar riscurile, de la cyberbullying la conținut sexual și pariuri, devin parte din normalitate, conform rezultatelor unui studiu sociologic nereprezentativ, realizat de Organizația Salvați Copiii România în rândul a 1.652 de copii cu vârste între 12 și 17 ani.

Șase din zece copii participanți la sondaj au fost martori ai hărțuirii online, aproape jumătate au fost contactați de persoane necunoscute, iar expunerea la conținut violent, pariuri, substanțe interzise și provocări periculoase a devenit o experiență frecventă în viața lor digitală, potrivit rezultatelor cercetării.

Banalizarea riscului poate avea efecte psihologice semnificative, pentru că, atunci când copiii se confruntă repetat cu situaţii care le afectează siguranţa, reacţiile de alertă se diminuează, iar comportamentele nocive ajung să fie tolerate, acceptate sau ignorate.

Ce înseamnă din punct de vedere psihologic

Capacitatea de a recunoaşte pericolul, de a stabili limite şi de a solicita ajutor este afectată, iar disconfortul emoţional este interiorizat.

Din perspectivă psihologică, această adaptare la un mediu digital nesigur poate conduce la stres cronic, anxietate, scăderea stimei de sine şi dificultăţi în relaţionare.

 În lipsa unor intervenţii clare şi a unui cadru de protecţie funcţional, mediul online devine o sursă constantă de presiune emoţională asupra copiilor, subliniind nevoia unor măsuri ferme şi responsabile din partea autorităţilor, marilor platforme de social media şi a adulţilor responsabili implicaţi în viaţa copiilor, potrivit comunicatului organizației.

„Când şase din zece copii ajung să creadă că hărţuirea online face parte din viaţa lor de zi cu zi, vorbim despre o copilărie în care riscul nu mai sperie, ci se banalizează.

În spatele acestor cifre sunt copii care se simt singuri, expuşi şi neprotejaţi. Ei nu au nevoie să se descurce singuri într-un spaţiu care le poate face rău, ci de adulţi, instituţii şi platforme care să îşi asume, cu adevărat, responsabilitatea pentru siguranţa lor”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii.

CITEȘTE ȘI

EXCLUSIV Mituri periculoase despre suicid: Radu Leca explică de ce „cine spune, nu face” poate costa scump

EXCLUSIV Adolescentul și presiunea de grup. Radu Leca: „Când un copil riscă, rar caută pericolul în sine; caută locul lui în lume”  
 

Numărul cazurilor de violenţă în şcoli a crescut de şapte ori în ultimii trei ani: „Fără colaborare, fenomenul nu poate fi ameliorat”