Familia spune că semnalele au existat, dar au fost greu de înţeles la timp. Părinţii cred că situaţia ar fi putut fi prevenită dacă intervenţia venea mai devreme.
„Erau nivelurile astea, 9 şi 10. 9 e să te mutilezi. El băiatul meu, şi-a iubit foarte mult corpul şi n-a putut să facă asta. Înţelegeţi? Şi a trecut la nivelul 10. S-a dus la sinucidere”, a declarat Iosif, tatăl copilului, conform Observator.
Un copil olimpic care s-a retras în lumea telefonului
Gabriel era elev cu rezultate bune la şcoală şi visa să devină preot. În ultimele luni, familia a observat o schimbare clară. Se izola tot mai mult şi petrecea aproape tot timpul pe telefon.
„Toată viaţa lui era pe telefon. Avea mesaje, conversaţii, chiar şi un jurnal tot pe telefon îl avea. Şi nu voia să vorbească cu nimeni, dar zâmbea foarte mult la telefon”, a declarat Andreea, sora copilului.
Regrete şi întrebări în familie
Durerea părinţilor este dublată de întrebări fără răspuns. Tatăl spune că ar fi vrut să intervină mai mult.
„Trebuia să-l iau aşa, hai Găbiţule, ce s-a întâmplat cu tine? Asta am simţit acum că trebuia să fac atunci. Şi n-am făcut. Şi sufletul mă doare”, a declarat tatăl copilului.
La câteva zile după tragedie, comunitatea rămâne marcată. Alţi copii ar fi primit mesaje similare în mediul online, iar părinţii au început să verifice mai atent telefoanele copiilor.
Şcoala unde învăţa Gabriel pregăteşte sesiuni de consiliere pentru elevi, în încercarea de a reduce impactul emoţional.
„În ziua de astăzi, în ceea ce priveşte tehnologia, mulţi părinţi învaţă de la copii. Iar copiii probabil îi învaţă pe cei mari cam cât şi-ar dori să ştie”, a declarat Andrada Bălteanu, purtător de cuvânt Liceul Lascăr Rosetti Răducăneni.
Semnale de alarmă din mediul online
Autorităţile şi organizaţiile de securitate cibernetică atrag atenţia că astfel de situaţii nu sunt izolate. Europol a identificat cazuri grave în rândul minorilor implicaţi în acţiuni ilegale după interacţiuni online. Studiile arată că aproximativ unul din doi adolescenţi din România a fost contactat cel puţin o dată de necunoscuţi pe internet sau în jocuri video.
„În spatele acestor prieteni, de cele mai multe ori pot sta chiar atacatorii care pretind că sunt copii. Este foarte important să activăm controlul parental. Dar şi să verificăm din când în când lista de contacte ale copiilor noştri”, a declarat Anca Isac, reprezentant DNSC.
Specialiştii în psihologie spun că reacţia părinţilor contează decisiv în astfel de situaţii.
„Părintele trebuie să înveţe să comunice corect cu copilul. Niciun adolescent nu vrea nici să fie pedesit, nici să fie restricţionat. Are nevoie doar să fie ascultat şi ghidat cu blândeţe”, a declarat Anca Boalgă, psiholog.
Recomandări şi măsuri de prevenţie
Poliţia Română a creat o platformă informativă pentru părinţi, cu ghiduri despre semnele comportamentale care pot indica probleme sau expunere la riscuri online.
„Acolo au mai multe ghiduri pentru a recunoaște astfel de comportamente, dacă sunt afectați fie de bullying sau ciberbullying”, a declarat Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt Poliţia Română.
Mesajele suspecte sau nepotrivite pot fi raportate direct pe platformele de socializare. În situaţii grave, părinţii sunt îndemnaţi să anunţe autorităţile.