ISJ Iași a decis: Iată ce ar trebui să facă părinții dacă au suspiciuni legate de școală. Îmbrâncirea, fluierăturile și poreclele sunt considerate forme de violență printre elevi

Data publicării:
Fotografie de la Cottombro Studio/ Pexels
Fotografie de la Cottombro Studio/ Pexels

268 de directori de grădinițe, școli și licee din Iași au fost informați despre care sunt formele de abuz ușor și grav care se pot petrece în școală atât între elevi cât și între elevi și profesori și cum pot fi gestionate.



La cererea Ministerului Educație, Inspectoratul Școlar General din Iași a organizat o sesiune de informare la care au fost chemați toți directorii de școli, grădinițe și licee din Iași, pentru a afla cum se gestionează cazurile de abuz în școli, între elevi sau între elevi și profesor, sau profesor și elev – dacă abuzatorul este profesorul.

În această sesiune, Ministerul Educației a solicitat ca până la 31 martie 2024, toți directorii din țară să știe cum se aplică procedura de management a cazurilor de violență. 

Potrivit procedurii, părinții pot sesiza ISJ atunci când au suspiciuni că școala nu se implică în rezolvarea problemei.  

Directorii de școli au aflat că atunci când elevii se îmbrâncesc este un caz de abuz ușor și trebuie tratat ca atare. Se consideră un caz de violenţă uşoară dacă se repetă de cel mult 3 ori pe lună. În situaţia în care frecvenţa este mai mare, este necesară încadrarea cazului ca formă gravă de violenţă; 

Dacă apar consecinţe minore asupra copilului/copiilor victimă este considerat un caz de abuz ușor, potrivit procedurii inițiate și prezentate de ISJ Iași.

Sunt considerate forme grave de violență glumele sau bancurile cu conotaţii sexuale care creează disconfort; comentarii cu conotaţie sexuală privind aspectul fizic al unei persoane; utilizarea de apelative umilitoare sau sexiste; semne obscene; fluierături.

Prevederi din procedură

În fiecare unitate de învățământ:

- se va implementa obligatoriu un mecanism de sesizare anonimă a suspiciunilor și a faptelor de violență;

- va fi detaliat în Regulamentul de ordine interioară;

2. Foto: Proc... (screenshot-2024-03-29-102043_68672200.jpg)

Personalul unității de învățământ preuniversitar (UIP)

- este obligat să informeze elevii, părinţii/reprezentanţii legali privind procedura de sesizare a suspiciunilor și a faptelor de violenţă, inclusiv metoda anonimă de sesizare, stabilită la nivelul UIP;

- are obligaţia să elimine riscurile, să apeleze numărul unic de urgenţă 112, dacă este necesar, să sesizeze personalul din cabinetul medical al UIP, acolo unde există, dacă este necesar, şi să le redea elevilor sentimentul de siguranţă fizică şi emoţională;

- este obligat să comunice cu părinţii/reprezentanţii legali despre situaţia de violenţă în absenţa elevului, în prezenţa consilierului şi/sau a mediatorului şcolar (dacă estecazul), într-un spaţiu care asigură confidenţialitatea celor implicaţi;

Clasificarea și definirea violenței școlare în funcție de gravitate

- Frecvenţă scăzută/ocazională: un caz de violenţă uşoară se repetă de cel mult 3 ori pe lună; în situaţia în care frecvenţa este mai mare, este necesară încadrarea cazului ca formă gravă de violenţă;

- consecinţe minore asupra copilului/copiilor victimă.

FORME UȘOARE DE VIOLENȚĂ:

- abuz fizic: atingerea nedorită fără conotaţie sexuală, scuiparea, îmbrâncirea, trântirea, aruncarea

cu obiecte etc.;

- abuz emoţional: ton ridicat cu intenţie, tachinare, ironii, insulte/înjurături, poreclire, intimidare.

Cazurile în care este afectată integritatea sau sănătatea victimei/victimelor (sunt necesare servicii medicale), a existat abuz psihologic (constatat de psiholog) şi altele similare sunt încadrate ca forme grave de violenţă.

Gestionarea cazurilor de violență- FORME UȘOARE

Personalul UIP care este martorul sau căruia i se raportează un caz de violenţă între elevi, petrecut în mediul şcolar, are obligaţia:

- de a aplana conflictul;

- de a despărţi preşcolarii/elevii aflaţi în conflict;

- de a elimina toate sursele de risc asupra persoanelor implicate (victimă/victime, martor/martori, autor/autori).

3. Fotografie... (pexels-keira-burton-6147113_17789100.jpg)

Foto: Keira Burton/ Pexels

 1. Personalul UIP care este martorul sau căruia i se raportează un caz de violenţă între elevi, petrecut în mediul şcolar, are obligaţia:

- de a aplana conflictul;

- de a despărţi preşcolarii/elevii aflaţi în conflict;

- de a elimina toate sursele de risc asupra persoanelor implicate (victimă/victime, martor/martori, autor/autori).

2. Dacă există elevi care necesită asistenţă medicală, se solicită intervenţia personalului specializat de la cabinetul medical al școlii, acolo unde există, sau se apelează imediat serviciul unic de urgenţă 112.

3. Personalul informează directorul cu privire la situaţia de violenţă la care a fost martor sau care i-a fost raportată.

4. Directorul căruia i s-a raportat o situaţie de violenţă, informează, în condiţii de confidenţialitate părinţii/reprezentanţii legali ai tuturor elevilor implicaţi şi le solicită sprijinul;

5. Se instituie managementul cazului de violenţă; 

Dacă unitatea de învăţământ nu are consilier şi/sau mediator şcolar, directorul UIP solicită CJRAE să desemneze un consilier şcolar şi/sau un mediator şcolar, dacă este necesar, pentru echipa de caz.

Gestionarea cazurilor de violență- FORME GRAVE

– alte forme de abuz psihologic: bullyingul şi cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea; 

– forme de abuz sexual care constituie infracţiuni, precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;

– alte forme de hărţuire şi abuz sexual: glume sau bancuri cu conotaţii sexuale care creează disconfort; comentarii cu conotaţie sexuală privind aspectul fizic al unei persoane; utilizarea de apelative umilitoare sau sexiste; semne obscene; fluierături; comentarii sau mesaje cu conţinut sexual; discuţii explicite sau avansuri sexuale directe; atingeri nedorite, ciupituri sau mângâieri fără consimţământ; solicitări care pun elevii în posturi foarte asemănătoare sau identice cu expunerea sexuală; grooming (ademenirea minorilor în scopuri sexuale);

– traficul de minori.

Dacă este suspiciunea unei fapte penale și nu a fost apelat serviciul de urgență 112, directorul sesizează urgent dispeceratul de poliție.

În cazul grav de violență care implică un minor, directorul sesizează de urgență cazul la 119 (DGASPC).

Se iau măsuri pentru protejarea elevilor până la sosirea părinților/ echipei mobile de la DGASPC/poliție.

DESCARCĂ PROCEDURA AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Elena Didila | Categorie: Social





pixel