Manualele de istorie ar trebui să conţină benzi desenate. Pot trezi altfel interesul, susține un artist

Data publicării:
Loredana Iriciuc
Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Social
Manualele de istorie ar trebui să conţină benzi desenate. Pot trezi altfel interesul, susține un artist / FOTO: freepik.com @popcart
Manualele de istorie ar trebui să conţină benzi desenate. Pot trezi altfel interesul, susține un artist / FOTO: freepik.com @popcart

Lecţiile din manualele şcolare ar trebui transpuse în benzi desenate, astfel încât interesul elevilor, cu precădere cei de clasele primare, să crească, iar lecţiile să fie devină mai captivante şi uşor de înţeles, arată Daniel Danil, un creator de benzi desenate care şi-ar dori să lucreze la o carte de lectură istorică.



Buzoianul Daniel Danil şi-a descoperit talentul de a desena din copilărie. A urmat mai multe şcoli de artă, devenind ulterior pictor de biserici şi creator de benzi desenate. L-au atras dintotdeauna temele istorice, motiv pentru care şi benzile desenate pe care le-a creat au urmărit să redea cât mai aproape de realitate personaje din trecutul istoric al României.

„Desenez de când eram copil. M-am apucat de sport, am abandonat desenul, mai târziu m-am reapucat şi am început pictura la Şcoala populară de Arte din Buzău, am pus bazele desenului şi picturii, apoi am devenit autotidact, făceam pictură de şevalet, în paralel cu sportul şi meseria de antrenor. Datorită unei conjuncturi am ajuns să mă înscriu la Şcoala de pictură bisericească la Patriarhia Română, trei ani ca ucenic, trei ani ca stagiar, şi am devenit pictor de biserici. În paralel, am început să cochetez cu banda desenată. Din 2017 am început să fac bandă desenată, pictură sunt vreo 20 de ani. În funcţie de complexitate, timp şi inspiraţie poţi face o pagină de bandă desenată în 2 zile, până la o săptămână. Îmi place ca personajele să le fac cât mai aproape de realitate”, a declarat, pentru Agerpres, creatorul de benzi desenate.

Benzile desenate nu ar trebui să se rezume doar la apariţii în cadrul unor reviste de profil sau cărţi de colorat



Artistul crede cu tărie că benzile desenate nu ar trebui să se rezume doar la apariţii în cadrul unor reviste de profil sau cărţi de colorat. Introducerea lor în manualele şcolare de Istorie, de Limba Română, şi nu numai, ar putea stârni interesul elevilor de a descoperi adevărata viaţă a unei personalităţi şi de a se documenta, ulterior, în profunzime asupra unor teme şi momente care şi-au lăsat amprenta asupra culturii şi istoriei naţionale. Mai mult decât atât, lecţiile ar pute deveni mai atractive, păstrând totodată rigurozitatea datelor şi însemnătatea lor.

„În manualele de istorie ar trebui anumite capitole să fie scrise şi transpuse în benzi desenate astfel încât elevii să fie atraşi prin imagini, spre citit. Atunci, un elev înţelege altfel lecţia respectivă. Cărţile ar fi mult mai atractive, poate fi pe o copertă Vlad Ţepeş, spre exemplu pe un cal, în dinamică, ar atrage altfel manualul interesul copilului. În manualul de Limba Română sunt multe personalităţi care ar putea fi ilustrate cu benzi desenate. O poveste poate fi redată prin intermediul unor secvenţe de benzi desenate, iar elevul, după părerea mea, este captivat şi învaţă mai repede. Un film decurge ca un şnur, benzile desenate decurg în secvenţe, luăm imagini din fiecare scenă, cu o înlănţuire cronologică şi atunci elevul înţelege altfel lecţia. Pentru o bandă desenată, se pleacă de la documentare, se studiază foarte bine costumele personajelor, cum arătau ele din descrieri şi abia după aceea se merge la schiţarea cadrelor, mişcărilor, în funcţie de poveste. Noi lucrăm şi electronic pe o tabletă grafică, dar tot cu mâna se fac. Se face schiţa imaginii de ansamblu, se poate împărţi în mai multe pagini, iar lângă bandă desenată, bineînţeles apare textul cu adevărata lecţie. O bandă desenată este cursivă, un personal poate fi realizat din mai multe unghiuri, nu sunt imagini statice, sunt mişcări mai multe, se poate înfăţişa atitudinea unui personaj”, a mai precizat artistul.

Festivalului Internaţional de Benzi Desenate Istorice



În cadrul celei de-a 8-a ediţii a Festivalului Internaţional de Benzi Desenate Istorice de la Braşov, printre câştigătorii evenimentului s-a aflat şi Daniel Danil, care a impresionat juriul cu lucrarea „Legenda lui Dragoş”.

Efortul de a realiza benzi desenate implică multă atenţie şi studiu asupra culorilor, mişcărilor personajelor şi corelării lor cu realitatea.

„Vorbim de Vlad Ţepeş, vedem cum era îmbrăcat, ce armament avea, trebuie mare atenţie, cu sabia, totul trebuie să fie cât mai aproape de realitate, nu este o poveste science fiction. La fel cu Ştefan cel Mare, se poate face cu toţi domnitorii, inclusiv cu personalităţi din Epoca contemporană. Am avut la Braşov, la festival, o temă de concurs despre Revoluţie, am şi câştigat. Şi acest moment ar putea fi ilustrat. Imaginile atrag, mai ales dacă sunt şi frumos colorate. Copiii, în general, nu prea mai sunt atraşi de citit, de text şi, atunci, imaginile, culoarea poate pot trezi altfel interesul. La anumite poveşti, culorile trebuie să fie adecvate, unde este dinamică multă, unde vrei să atragi atenţia, culorile vor deveni mai vii, la povestirile religioase, acolo culorile sunt mai sobre, dar nu poţi folosi culori stridente la momente cu Ştefan cel Mare sau alţi domnitori. Trebuie o colaborare strânsă cu cadrele didactice. În alte ţări, la asemenea proiecte lucrează câte 3-4 oameni, unul face schiţa, unul desenul final, unul face culoare şi altul realizează textele”, a mai precizat Daniel Danil.

Nu în ultimul rând, adaugă artistul, benzile desenate dezvoltă creativitatea celor mici. Şi-ar dori să aibă o expoziţie cu lucrările sale şi să participe la un proiect de realizare a unui manual de istorie a României, în benzi desenate.

„Benzile desenate pun la lucru imaginaţia copiilor. Spre exemplu de la un cadru, la altul este un spaţiu gol iar imaginaţia lucrează. Ce s-a întâmplat în perioada aceasta, între cele două cadre, ce mişcări. Într-un cadru poate apărea o scenă de luptă, iar în următorul cadru o convorbire dintre două persoane şi atunci, în funcţie şi de text, te întrebi ce s-a întâmplat, imaginaţia este pusă la lucru”, mai explica artistul.

Simţul estetic poate fi dezvoltat



El afirmă că şi simţul estetic poate fi dezvoltat.

„Există o diferenţă între o fotografie, o reproducere dintr-un manual şi o bandă desenată. Când te uiţi la un desen parcă are o altă vibraţie. Măcar prin imagini ar trebui să citească. O dată văzute, poate la un moment dat tinerii caută apoi să se documenteze mai profund. Am patru albume realizate şi unul în care apar 47 de autori, unde am publicat şi eu. Artiştii au început să mişte lucrurile într-un fel, sunt autori buni care au început să publice reviste, se fac cursuri de bandă desenată pentru copii, se fac cercuri de bandă desenată. Multe filme au fost inspirate din benzi desenate. Spre exemplu, 'Toate pânzele sus' a fost inspirat după o bandă desenată creată de Puiu Manu, un mare autor de bandă desenată. Poate reuşesc să fac o expoziţie şi, pe viitor, de ce nu, o carte istorică cu benzi desenate, dar trebuie găsit un istoric, un scenarist bun şi eu să desenez. M-am gândit la istoria României în benzi desenate”, a subliniat pictorul buzoian.

Printre figurile istorice transpuse în benzi desenate realizate de Daniel Danil se numără Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Ecaterina Teodoroiu. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.






Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite

pixel