Un segment demografic cuprins între 10 și 15 la sută din populație manifestă stângăcia. Această caracteristică nu doar că are rădăcini genetice, ci este și influențată de mediul înconjurător. În ciuda miturilor care înconjoară stângacii, nu există niciun temei pentru a considera că această particularitate ar conferi vreo superioritate sau inferioritate în comparație cu dreptacii sau ambidextrii. Este, pur și simplu, o altă însușire a diversității umane.
Unii dintre cei mai remarcabili indivizi din istorie, precum Leonardo da Vinci, Aristotel și Mozart, au funcționat cu mâna stângă ca mâna dominantă. Aceasta a alimentat mitul că stângacii au dotări deosebite și creativi în natura lor. Cu toate acestea, în trecut, această caracteristică a fost privită cu reticență, iar copiii care manifestau stângăcie erau supuși unor eforturi de reeducare pentru a folosi mâna dreaptă. Din fericire, această practică a devenit învechită.
Indivizii stângaci își utilizează mâna stângă pentru a scrie și pentru o gamă variată de activități de manipulare, cum ar fi mâncatul sau spălatul dinților. Totodată, ei au tendința de a favoriza piciorul stâng, urechea și ochiul în cadrul unor activități specifice, un aspect cunoscut sub denumirea de lateralitate corporală. Această trăsătură reprezintă o altă expresie fascinantă a diversității umane, care adaugă nuanțe și complexitate experiențelor noastre.
Se spune că stângacii au o abilitate deosebită în a-și îndruma inteligența, însă Societatea Spaniolă de Neurologie (SEN) dezvăluie că numeroase studii au încercat să demonteze această ipoteză, fără a obține dovezi concludente.
În lumina cercetărilor actuale, care examinează în profunzime caracteristicile creierului, nivelul de inteligență, capacitățile de învățare și memoria, s-a constatat că nu există diferențe semnificative între indivizii stângaci și cei dreptaci. Astfel, a fi stângaci nu conferă automat o superioară aptitudine sau intelect.
Deși se spunea că stângacii ar deține un avantaj ascuns, cercetările nu susțin în mod clar această ipoteză. Expertiza SEN aduce claritate asupra faptului că inteligența și capacitățile cognitive sunt distribuite egal în rândul populației, indiferent de preferința manuală.
Se spune adesea că stângacii posedă o creativitate sporită, susținând că zona creierului responsabilă de învățarea muzicii, artei sau limbajului se află în emisfera dreaptă, care domină la acești indivizi.
Cu toate acestea, specialiștii resping această asumpție ca fiind un mit, evidențiind faptul că funcționarea creierului nu poate fi simplificată într-o manieră izolată. Cercetările care utilizează tehnici imagistice pentru a examina activitatea cerebrală în timp ce o persoană efectuează anumite sarcini arată că există o influență a emisferei dominante.
Deși la dreptaci emisfera stângă conduce în controlul mobilității emisferei drepte, precum și în abilitățile de înțelegere și exprimare, la stângaci emisfera dominantă poate fi atât stânga, cât și dreapta, într-un spectru mai amplu al funcțiilor cerebrale.
Datele arată că, în timp ce aproximativ 80% dintre dreptaci au o emisferă dreaptă dominantă, în cazul stângacilor procentul scade la 60%, aceștia prezentând o diversitate mai mare în privința dominanței emisferice. Aceasta subliniază complexitatea funcționării creierului și demontează ipoteza că stângacii ar poseda o creativitate inherentă mai intensă decât dreptacii.
Un alt aspect controversat legat de stângaci se referă la presupusa lor vulnerabilitate crescută în fața tulburărilor imunitare, ceea ce ar putea să-i predispună la afecțiuni și să conducă la un declin mai devreme în sănătate, dar și la o speranță de viață mai scurtă comparativ cu cei dreptaci.
Cu toate acestea, cercetările care vizează să ateste această ipoteză sunt însoțite de controverse și discuții aprinse. Deși s-a încercat să se stabilească legături între stângăcie și riscul de tulburări imunitare, nu există suficiente dovezi solide pentru a susține în mod clar că stângacii au o susceptibilitate semnificativ crescută la boli sau că trăiesc mai puțin decât ceilalți.
Deci, în ciuda acestui mit răspândit, afirmarea că stângacii sunt expuși la un risc major de boli sau că au o speranță de viață redusă nu poate fi susținută cu certitudine. Sănătatea și longevitatea individului sunt influențate de o multitudine de factori complexi, iar apartenența la categoria stângaci sau dreptaci nu poate fi considerată un factor determinant în această privință.
În universul fascinant al stângacilor, dezvăluim o serie de adevăruri și curiozități care aduc lumină asupra acestei particularități, cu accent pe copiii stângaci.
Preferința pentru mâna stângă sau dreaptă este definită în primele săptămâni ale gestației, deși stabilitatea acesteia nu se conturează clar decât în jurul vârstei de patru sau cinci ani.
În spatele acesteia se ascund factori genetici, însă aceștia nu sunt neapărat determinanți. Cu toate că ambii părinți ar putea fi stângaci, cei mai mulți dintre copiii lor vor dezvolta abilități dominante cu mâna dreaptă. În mod similar, copiii stângaci pot proveni din familii de dreptaci.
În privința originii stângacilor, se presupune că nu stă într-o singură genă, ci într-un ansamblu de gene controlate de complexele mecanisme ale asimetriei corporale în timpul dezvoltării.
În procesul lor de învățare a scrisului, copiii stângaci pot întâmpina provocări distincte, precum utilizarea literelor oglindă sau o caligrafie specifică. Aceștia tind să dezvolte mai multe aptitudini cu mâna lor mai puțin folosită, datorită predominanței lumii în care trăiesc, o lume înclinată către mâna dreaptă.
Stângăcia apare de aproximativ două ori mai frecvent în cazul gemenilor decât în rândul populației generale. Într-un studiu din Belgia, realizat în 1996, s-a constatat că aproximativ 21% dintre gemeni manifestă această particularitate.
În domeniul sportului, stângacii pot avea avantaje semnificative, mai ales în competițiile individuale precum tenisul, boxul sau scrima, unde abilitățile lor distincte pot fi puse în valoare.
Interesant este și faptul că stângăcia este mai răspândită în rândul băieților (circa 12%) decât printre fete (8%).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil