Tot mai mulți învățători spun același lucru. Copiii ajung în clasele primare fără trei abilități de bază, importante pentru învățare. „Fără ele, chiar și lecțiile simple devin o luptă”, susțin cadrele didactice. Nu e vorba despre inteligență. Este vorba despre deprinderi fundamentale care se formează în primii ani de viață, nu după ce începe școala.
Schimbările din stilul de viață al copiilor se simt direct în clasă. Mai puțin joc liber, mai puțină autonomie, mai puțină mișcare. Rezultatul este că mulți elevi nu reușesc să se concentreze, să se autoregleze sau să citească fluent.
Toate aceste abilități sunt piatra de temelie pentru învățarea eficientă în clasele mari.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Autoreglarea înseamnă capacitatea copilului de a-și controla atenția, emoțiile și comportamentul. Mulți copii nu reușesc să stea concentrați mai mult de câteva minute, nu își pot aștepta rândul sau se frustrează rapid când nu le iese ceva.
Specialiștii arată că autoreglarea se formează devreme, prin experiențe reale, nu prin exerciții teoretice. Harvard University a publicat o analiză amplă despre dezvoltarea funcțiilor executive, în care arată că aceste abilități cognitive susțin învățarea, adaptarea și gestionarea emoțiilor.
„Funcțiile executive fac posibilă explorarea mentală a ideilor, oferă timp pentru a gândi înainte de a acționa, permit confruntarea cu provocări noi, ajută la rezistența în fața tentațiilor și la menținerea concentrării”, spune Adele Diamond, cercetătoare în neuropsihologie la University of British Columbia.
Când copilul nu are exercițiu să se concentreze, să-și aștepte rândul sau să gestioneze o frustrare, fiecare sarcină școlară devine dificilă.
Învățătoarele observă că elevii cu autoreglare bună progresează mai repede, chiar dacă nu sunt primii la note la început.
Ce poți face tu acasă: creează rutine clare. Fă activități care cer atenție pe perioade scurte, dar regulate. Încurajează jocurile cu reguli, puzzle-urile, cititul împreună. Lasă copilul să se confrunte cu provocări mici, fără să intervii imediat.
Scrisul, desenatul, decupatul și activitățile de bază cer o coordonare precisă a mâinii. Mulți copii de azi nu mai au exercițiul fizic pe care îl aveau generațiile trecute. Petrec mult timp în fața ecranelor și mai puțin timp cu activități practice.
Mai multe studii publicate în jurnalul Pediatrics arată că dezvoltarea motricității fine între 4 și 6 ani influențează performanțele academice de mai târziu. Copiii cu o motricitate fină dezvoltată scriu mai ușor, citesc mai repede și au o concentrare mai bună în clasă.
Învățătorii observă diferențe clare între copiii care au făcut activități practice acasă și cei care nu au avut astfel de experiențe. Cei din prima categorie se adaptează mai ușor la cerințele școlare.
Ce poți face tu acasă: oferă copilului ocazii zilnice de activități practice. Lasă-l să decupeze, să coloreze, să construiască, să se îmbrace singur. Chiar dacă pare ceva banal, fiecare gest dezvoltă controlul și coordonarea.
Tot mai mulți copii ajung în clasa I sau a II-a dependenți complet de adulți. Nu știu să-și organizeze ghiozdanul, nu știu să-și noteze temele și nu reușesc să rezolve sarcini simple fără ajutor. Această lipsă de autonomie le blochează progresul.
Cercetările în psihologie educațională arată că autonomia sprijină motivația internă și implicarea.
Wendy Grolnick, profesor de psihologie la Clark University, explică foarte clar: „Sprijinul pentru autonomie este important pentru motivația și implicarea copiilor. Când adulții fac totul în locul lor, copiii nu își dezvoltă abilitățile de a face față provocărilor pe cont propriu”.
Copiii care nu învață să se descurce singuri la sarcini simple întâmpină mai multe dificultăți când cerințele cresc în clasele mari. Nu e vorba de lipsă de capacitate, ci de lipsă de exercițiu.
Ce poți face tu acasă: lasă copilul să pregătească singur ghiozdanul, chiar dacă la început uită lucruri. Încurajează-l să noteze singur ce are de făcut. Laudă inițiativa, nu doar rezultatul final. Fiecare pas de autonomie construiește încredere.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Experții în dezvoltare infantilă pun accent pe echilibrul dintre activitățile digitale și experiențele reale. Centers for Disease Control and Prevention recomandă cel puțin 60 de minute de activitate fizică zilnică pentru copiii de vârstă școlară.
Asociația Americană de Pediatrie recomandă joc liber și interacțiuni reale pentru dezvoltarea funcțiilor executive. Specialiștii în alfabetizare recomandă minimum 15 minute de citire activă zilnic, însoțită de discuții despre text.
Psihologul Carol Dweck de la Stanford University subliniază importanța mentalității flexibile: „Când copiii văd abilitățile ca fiind calități care pot fi dezvoltate, ei manifestă o reziliență și o motivație mai mari”.
Un copil care are autonomie și autoreglare învață mai ușor și acceptă provocările fără frică.
Creează rutine clare, fără să le transformi în presiune. Limitează timpul petrecut în fața ecranelor. Oferă-i ocazii zilnice de mișcare și joc liber. Încurajează activitățile practice. Lasă-l să se descurce singur în sarcini simple. Laudă efortul, nu perfecțiunea.
Aceste obiceiuri nu cer bani în plus. Cer timp, răbdare și consecvență. În primii ani de școală, aceste abilități sunt mai importante decât orice medie sau premiu. Cu ele, copilul tău va progresa mai ușor în clasele mari.
Harvard: Obiceiul care face diferența între un elev mediocru și unul de top
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
