Multe probleme care apar în clasele mari își au rădăcina în obiceiuri formate în primii ani.
Le recunoști ușor. Le poți corecta. Vă vom explica ce greșeli sunt cele mai frecvente, ce spun studiile, ce recomandă specialiștii și ce poți face tu acasă pentru al tău copil.
Mulți copii învață doar să repete. Ei memorează cuvinte, formule, răspunsuri. Acest sistem funcționează pe termen scurt. Nu construiește înțelegere.
Studiile arată că învățarea aprofundată cere activități care cer gândire, conexiuni și aplicare.
Ce poți face tu acasă: pune întrebări care cer explicații. Cere copilului să spună cu cuvintele lui ce a învățat. Cere exemple concrete. Cere-l să aplice ideea la o situație reală.
Cititul slab la vârste mici blochează avansul în toate disciplinele. Cercetările naționale asupra alfabetizării arată că abilități precum conștientizarea fonemică și cunoașterea sunetelor se corelează puternic cu succesul ulterior la citire.
Intervențiile timpurii în alfabetizare îmbunătățesc clar rezultatele la școală. Dacă vei remedia dificultățile de citire în primii ani, îi oferi copilului un avantaj uriaș, potrivit www.nichd.nih.gov.
Ce poți face tu acasă: citește zilnic cu el, chiar dacă pare că poate citi singur. Lucrează pe silabe și sunete, nu doar pe litere. Cere-i să-ți povestească ce a înțeles după ce a citit un paragraf.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Abilitatea de a-și gestiona atenția, impulsurile și emoțiile se numește funcție executivă. Aceasta include memoria de lucru, controlul inhibiției și flexibilitatea mentală.
Copiii cu funcții executive slabe au dificultăți în a urma instrucțiuni complexe, în a organiza o temă și în a rămâne concentrați la lecțiile extinse. Literatura de specialitate consideră aceste abilități importante pentru rezolvarea de probleme și succesul academic.
Ce poți face tu acasă: stabilește rutine clare pentru teme și culcare. Fă exerciții scurte de atenție, jocuri care cer planificare sau schimbare de reguli. Laudă efortul când își controlează impulsurile, nu doar rezultatul final.
Uneori părinții și profesorii laudă doar rezultatul. Asta încurajează o mentalitate fixă. Copilul ajunge să evite provocările care pot duce la greșeală.
Carol Dweck arată că o mentalitate flexibilă, orientată spre efort și învățare, crește reziliența și performanța pe termen lung. Dacă lași copilul să vadă greșelile ca pe o parte normală din proces, el va încerca mai mult.
Ce poți face tu acasă: laudă strategia și munca. Spune „ai lucrat mult la asta” sau „mi-a plăcut cum ai încercat o altă soluție”. Încurajează-l să încerce sarcini puțin mai grele, fără să interferezi imediat.
Copiii care nu învață să-și planifice studiul, să revizuiască și să-și verifică înțelegerea, rămân blocați la sarcini noi. Metacogniția, adică a ști cum înveți, apare de timpuriu dacă o exersezi. Profesorii care introduc simple strategii de verificare și planificare observă progrese importante, potrivit ScienceDirect.
Ce poți face tu acasă: învață-l să-și facă un plan scurt pentru temă. Să se întrebe ce e clar și ce nu. Să reia materialul după 24 de ore. Aceste pași scurte îmbunătățesc reținerea și înțelegerea.
Specialiști în dezvoltare și educație oferă soluții clare. Adele Diamond arată importanța funcțiilor executive în învățare. Ea spune că aceste abilități permit copilului să gândească înainte să acționeze și să rezolve probleme neașteptate. Investiția timpurie în exerciții cognitive dă randament pe termen lung, notează PMC.
Comisiile naționale pentru alfabetizare subliniază că instruirea sistematică în fonică ajută copiii să treacă la citirea fluentă. Intervențiile timpurii reduc riscul de dificultăți care se perpetuează până în clasele mari.
Cercetările recente care reexaminează testele de autocontrol arată că mediul și practicile educaționale influențează capacitatea de autoreglare. Delaierea gratificării nu este un destin fix, se pot construi strategii eficiente.
SURSA FOTO: freepik.com @The Yuri Arcurs Collection
Primele două recomandări sunt cele mai eficiente. Urmează pași simpli. Fă-i consecvent. Sunt idei aplicabile imediat.
În primul rând, lucrează pe citire. Citește copilului, discută textul, lucrează foneme și silabe. Dacă observi blocaje, cere evaluare logopedică sau intervenție specializată din timp. Intervenția timpurie costă mai puțin emoțional și educațional decât remedierea tardivă.
În al doilea rând, antrenează funcțiile executive. Stabilește rutine, limite clare pentru ecran, activități care cer atenție secvențială și jocuri cu reguli. Chiar și 10 minute pe zi de exerciții scurte aduc diferențe în câteva luni.
În al treilea rând, schimbă modul de laudă. Laudă procesul, strategia, revenirea după eșec. Învățarea devine mai curajoasă. Copilul va încerca sarcini care-i dezvoltă gândirea, arată Teaching Commons.
În al patrulea rând, folosește sarcini care cer aplicare. Cere-i să rezolve probleme din viața reală, să explice pașii. Evită exersarea mecanică fără sens. Cere-i să folosească informația, nu doar să o reproducă.
Studiile pe sute și mii de copii arată modele clare. Raportul NELP și cel al National Reading Panel au analizat zeci de studii și au arătat relații consistente între abilitățile timpurii și rezultatele ulterioare la citire. Intervențiile fonetice oferă efecte semnificative mai ales în primii ani. De asemenea, intervențiile care antrenează funcțiile executive arată îmbunătățiri la teme, planificare și atenție.
Am discutat cu mai multe învățătoare. Le-am întrebat ce văd cel mai des după clasa a doua. Una mi-a spus că elevii care evită explicațiile nu reușesc la testele care cer gândire. Alta a spus că elevii care citesc prost evită teme mai grele.
Povestea comună: un copil cu o bază fragilă la citire și cu teamă de greșeală rămâne în urmă până în gimnaziu. Această mică sinteză reflectă tiparele pe care le documentează și studiile citate mai sus.
Potrivit experților, dacă observi că după clasa a doua copilul: întâmpină dificultăți mari la citire, evită teme simple, are probleme serioase de atenție sau se blochează din cauza fricii de greșeală, cere evaluare.
Logopedul, psihopedagogul sau un specialist în terapie ocupațională pot oferi instrumente clare. Intervenția timpurie are cel mai mare impact.
Citește 15 minute. Fă un mic plan pentru tema zilnică. Laudă efortul. Joacă un joc care cere reguli și atenție. Dacă apare o problemă de citire, cere evaluare. Intervenția timpurie schimbă cursul școlar. Urmărește progresul pe luni, nu doar pe zile.
Harvard: Obiceiul care face diferența între un elev mediocru și unul de top
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
