Prof. Claudia Chiru, despre scandalul cenzurii din Ministerul Educației: „Ce facem cu inteligența atunci când o avem? Educația NU are nevoie de lideri străluciți care falsifică”

Data publicării:
Loredana Iriciuc
Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Social
Prof. Claudia Chiru, despre scandalul cenzurii din Ministerul Educației: „Ce facem cu inteligența atunci când o avem? Educația NU are nevoie de lideri străluciți care falsifică” / FOTO: Facebook @Claudia Chiru
Prof. Claudia Chiru, despre scandalul cenzurii din Ministerul Educației: „Ce facem cu inteligența atunci când o avem? Educația NU are nevoie de lideri străluciți care falsifică” / FOTO: Facebook @Claudia Chiru

România traversează un moment tensionat în care educația, un domeniu extrem de important pentru viitorul unei societăți, riscă să devină teren de luptă pentru interese politice. Profesoara pentru învățământul primar Claudia Chiru atrage atenția într-o postare pe Facebook: „Inteligența în slujba adevărului sau a manipulării? O reflecție necesară în contextul recentei crize de integritate din Ministerul Educației”.



Contextul acestei reflecții: ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, ar fi refuzat să facă publică analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației (ISE) privind măsurile educaționale luate de Guvernul Bolojan. În locul documentului complet de 23 de pagini, transmis presei ar fi fost doar două pagini cu fragmente editate.

Prof. Claudia Chiru avertizează că aici nu ar fi vorba doar despre un act administrativ, ci despre o posibilă folosire a inteligenței într-un mod periculos: „Cazul ministrului care a eliminat deliberat fragmente esențiale ridică întrebarea fundamentală: ce facem cu inteligența atunci când o avem? O folosim pentru a construi sau pentru a manipula subtil?

Această întrebare are un ecou mai larg:

„Studiile arată că o capacitate cognitivă ridicată nu garantează comportamente etice. Din contră, există indivizi care folosesc inteligența pentru a justifica comportamente lipsite de integritate, un fenomen numit «raționalizare morală» (Tenbrunsel & Messick, 2004).

De asemenea, cercetători precum Stanovich și West (2000) au demonstrat că inteligența analitică nu implică automat raționamente morale sau gândire critică orientată etic.

Mai mult, inteligența machiavelică, un concept din psihologia trăsăturilor, descrie exact acest profil: persoane capabile să manipuleze, să controleze și să disimuleze intenții, folosind strategii sofisticate și raționale (Christie & Geis, 1970).

Nu e vorba de prostie, e vorba de folosirea deliberată a cunoașterii împotriva interesului colectiv”, explică prof. Claudia Chiru în postarea de pe Facebook.

CITEȘTE ȘI „Guvernul vrea profesori 8 ore pe zi în școală? Serios, România?” Prof. Claudia Chiru arată 6 motive pentru care această decizie distruge calitatea educației și demnitatea profesorilor

 

Istoria avertizează!

 

Mesajul profesoarei Claudia Chiru amintește de un adevăr pe care istoria l-a demonstrat în repetate rânduri: inteligența, fără ancoră morală, poate deveni un instrument de opresiune.

Nu este prima dată când oameni educați, cu acces la informație și cu abilități intelectuale remarcabile, au ales să manipuleze realitatea în loc să o apere:

Istoria ne arată că nu întotdeauna cei care știu mai mult aleg și să facă bine. În perioada interbelică tehnocrați educați au susținut regimuri autoritare cu aparențe raționale. În dictaturi moderne intelectuali formați în universități de prestigiu au justificat cenzura, segregarea, manipularea statisticilor.

Cazuri precum cel al Alberto Fujimori (Peru) sau al comisarilor ideologici sovietici sunt edificatoare: inteligența, atunci când e dezlipită de responsabilitatea publică, devine un instrument de dominație.

În democrațiile fragile cenzura nu mai apare sub forma brutală a interzicerii, ci sub forma cosmetizării, trunchierii și simulării consultării – exact cum am văzut în cazul de față”, mai subliniază prof. Claudia Chiru.

 

Prof. Claudia Chiru: „În educație nu există justificare morală pentru fals!”

 

Mesajul Claudiei Chiru are și o dimensiune pedagogică: cum îi învățăm pe copii despre adevăr și integritate, dacă liderii din educație nu sunt modele în acest sens? Un profesor de la catedră nu poate cere elevilor să fie corecți, sinceri și să își asume greșelile, în timp ce, la vârf, adevărul ar fi „ajustat” politic.

În educație nu există justificare morală pentru fals. A reduce o analiză științifică de câteva zeci de pagini la două paragrafe inofensive, a elimina date despre standardele europene, despre plata profesorilor, despre riscurile sistemice ale măsurilor propuse, înseamnă a denatura deliberat realitatea, înseamnă a compromite exact domeniul care ar trebui să formeze conștiințe lucide și libere, avertizează profesoara.

Cu alte cuvinte, dacă în educație se normalizează trunchierea realității, atunci mesajul implicit către copii ar putea fi: „adevărul este negociabil, dacă ești suficient de deștept”.

 

Prof. Claudia Chiru: „Educația nu are nevoie de lideri străluciți care falsifică”

 

Prof. Claudia Chiru nu a cerut sancțiuni, nu a folosit un ton agresiv, dar a transmis un apel la luciditate: să ne întrebăm constant „Cum folosim inteligența pe care o avem?” și „Pentru cine sau ce lucrează ea: pentru adevăr sau pentru interese ascunse?”

„Să fii inteligent nu este un merit absolut, e doar un punct de plecare. Adevărata virtute e cum alegi să-ți folosești mintea.

Educația nu are nevoie de lideri străluciți care falsifică, ci de lideri lucizi care își asumă adevărul chiar și atunci când e incomod.

Poate că miniștrii de dinainte nu au făcut multe, dar n-au făcut și asta.

Poate că domnul ministru e strălucit, dar, în acest caz, a strălucit în întuneric.

Ce bine ar fi pentru omenire, dacă ne-am folosi inteligența pentru a construi, nu pentru a manipula.

Ce bine ar fi dacă, în loc să ne antrenăm mintea pentru a crea minciuni sofisticate, am folosi aceeași capacitate intelectuală pentru a face bine, pentru a spune adevărul, pentru a construi încredere, pentru a sprijini educația, nu pentru a o distruge”, conchide prof. Claudia Chiru.

 

Ce riscăm dacă acceptăm această formă de inteligență?

Istoria ne arată că atunci când adevărul devine opțional, democrația devine fragilă. Astăzi, nu mai vorbim despre cenzură brutală, ci despre versiuni cosmetizate, date tăiate și răspunsuri oficiale „adaptate”. Dar efectul poate fi același: pierderea încrederii publicului, transformarea educației dintr-un spațiu al adevărului într-unul al manipulării.

Profesoara Claudia Chiru nu a scris doar despre un ministru sau despre un raport. A scris despre alegerea fiecăruia dintre noi: cum folosim inteligența, pentru a construi sau pentru a manipula?

Poate că nu putem opri mereu astfel de decizii, dar putem alege să nu normalizăm falsul „de dragul liniștii” și să cerem ca educația să rămână acel loc în care adevărul are prioritate, chiar și atunci când este incomod.

Pentru că, în cele din urmă, adevărul nu are nevoie de un ministru ca să existe, dar un ministru are nevoie de adevăr ca să fie legitim.

VEZI ȘI:

Prof. Claudia Chiru, despre Beach, Please!, Ring Costinești și cum societatea a pierdut filtrele care îi protejau cândva pe copii: „Ce tip de «festival interior» construim împreună?”

Prof. Claudia Chiru, după anunțul creșterii normei didactice: „Mesajul transmis, periculos! Riscăm să pierdem exact ceea ce ne dorim să reparăm: șansa copiilor de a învăța cu adevărat!”

„Nu stricați ce funcționează!” Prof. Claudia Chiru, despre reformele propuse de ministrul David: „Trebuie să pornim de la nevoile școlii românești, nu de la fascinația cu «ce face Europa»”

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.






Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite

pixel