Totuși, există momente când îți dai seama, poate chiar brusc, că al tău copil nu mai e „mic” – chiar dacă încă doarme cu ursulețul de pluș sau te caută pentru o îmbrățișare.
Acea perioadă de tranziție se numește preadolescență, și de obicei apare între 9 și 12 ani. Iată trei semne clare că această etapă a început.
Citește și Dacă ai aceste trei amintiri din copilărie, experții consideră că părinții tăi au făcut o treabă excelentă
Devine (mult mai) conștient de sine și de ceilalți

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
Preadolescenții încep să-și dea seama că lumea are o opinie despre ei. Apar întrebările: „Cum arăt?”, „Ce cred ceilalți despre mine?”, „Oare ceilalți copii mă plac?”.
Poate îl surprinzi stând mai mult în fața oglinzii, alegând hainele cu mai multă grijă sau comparându-se cu colegii. În plus, începe să observe mai atent și emoțiile celor din jur – empatia devine mai pronunțată, dar și nesiguranța.
Își dorește mai multă independență (și testează limitele)

SURSA FOTO: Freepik.com@ArthurHidden
Dintr-o dată, copilul tău vrea să decidă singur ce face în timpul liber, cu cine vorbește, cum se îmbracă sau ce mănâncă. Poate refuză activitățile care înainte îl entuziasmau și petrece mai mult timp în cameră, pe telefon sau visând cu ochii deschiși.
Citește și Dacă ai aceste trei amintiri din copilărie, experții consideră că părinții tăi au făcut o treabă excelentă
La pachet cu această dorință de autonomie vin și primele „ciocniri” cu autoritatea: ți se răspunde, se negociază orice, se pun sub semnul întrebării regulile casei.
Gândirea devine mai complexă și apar întrebări „mari”

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
Copiii încep să vadă lumea mai nuanțat. Pot avea conversații mai profunde, pun întrebări despre viață, moarte, dreptate, identitate. Uneori pot părea mai maturi decât te-ai fi așteptat, alteori încă reacționează ca niște copii mici.
Această oscilare e perfect normală. E semnul că mintea și sufletul lor se adaptează la realități noi.