Tulburarea dezintegrativă la copii. Cauze și simptome: Pot fi tulburătoare și, uneori, dificil de observat inițial

Data publicării:
Tulburarea dezintegrativă la copii. Cauze și simptome: Pot fi tulburătoare și, uneori, dificil de observat inițial / FOTO: freepik.com @EyeEm
Tulburarea dezintegrativă la copii. Cauze și simptome: Pot fi tulburătoare și, uneori, dificil de observat inițial / FOTO: freepik.com @EyeEm

Tulburarea dezintegrativă a copilăriei este o realitate complexă și puțin cunoscută. 



Este o afecțiune rară, cu mult mai puțin întâlnită decât autismul, care a captat mai mult atenția publicului și a cercetătorilor. În esență, vorbim despre o tulburare în care copilul pare să se dezvolte normal în primele etape ale vieții sale, doar pentru ca, brusc, să regreseze în multiple aspecte ale performanței sale, după cel puțin doi ani de dezvoltare aparent normală.

Este ca și cum copilul parcurge o călătorie inițială a dezvoltării, dar apoi, undeva pe drum, se întâlnește cu o bariere imprevizibilă și începe să-și piardă abilitățile în mod semnificativ. Această regresie poate afecta diferite aspecte ale vieții sale, inclusiv abilitățile motorii, lingvistice, sociale și cognitive. Este o realitate tulburătoare pentru părinți și pentru cei din jurul copilului, care se pot simți neputincioși și confuzi în fața acestui fenomen neașteptat și greu de înțeles.

Din păcate, din cauza rarității sale, tulburarea dezintegrativă a copilăriei este insuficient înțeleasă și cercetată. Cu toate acestea, este esențial să se continue eforturile de cercetare și să se ofere sprijin adecvat copiilor și familiilor afectate de această tulburare. O mai bună conștientizare și înțelegere a acestei realități pot facilita diagnosticul precoce și accesul la intervenții și servicii de sprijin adecvate, ajutând astfel la îmbunătățirea calității vieții copiilor și familiilor lor.

Citește și Tulburarea explozivă intermitentă, explicația anumitor izbucniri de furie la copii și adolescenți

Ce cauzează tulburarea dezintegrativă a copilăriei?

Ce stă la baza tulburării dezintegrative a copilăriei rămâne un mister pentru cercetători și experți în domeniu. Până în prezent, nu există o cauză clară și definitivă identificată. Cu toate acestea, există anumite teorii și presupuneri care încearcă să ofere o înțelegere a posibilelor mecanisme implicate.

Unii experți consideră că tulburarea ar putea fi legată de anumite afecțiuni cerebrale, precum scleroza tuberoasă sau tulburările convulsive. Aceste condiții ar putea afecta funcționarea normală a creierului și ar putea contribui la pierderea abilităților dobândite de către copil.

Pe lângă aceste aspecte medicale, există și ipoteze conform cărora factorii de stres medical sau psihosocial specifici ar putea juca un rol în declanșarea sau exacerbarea simptomelor. De exemplu, nașterea unui frățior, o boală cronică sau o infecție acută ar putea fi factori declanșatori pentru această tulburare. Cu toate acestea, aceste idei rămân doar speculații, deoarece nu există un model comun recunoscut care să explice în mod clar apariția tulburării dezintegrative a copilăriei.

Simptomele tulburării dezintegrative din copilărie

SURSA FOTO: freepik.com @vgstockstudio

Simptomele tulburării dezintegrative din copilărie pot fi tulburătoare și, uneori, dificil de observat inițial. În majoritatea cazurilor, semnele încep să se manifeste în jurul vârstei de 3 sau 4 ani, dar uneori pot apărea și mai târziu, deși rar după vârsta de 10 ani. Inițial, părinții pot să nu observe nicio problemă, deoarece copilul pare să se dezvolte normal și să atingă toate etapele de dezvoltare în mod adecvat.

Cu toate acestea, când tulburarea începe să-și facă simțită prezența, schimbările pot fi rapide și dramatice. Pierderea abilităților dobândite anterior poate să apară într-un ritm rapid, uneori în doar câteva zile sau săptămâni. Copilul poate să-și piardă aptitudinile motorii, lingvistice, sociale și cognitive într-un mod care devine din ce în ce mai evident pentru cei din jur.

De exemplu, sarcinile și activitățile pe care copilul le-a făcut în mod obișnuit și cu ușurință înainte devin acum un efort. Comportamentul său și abilitățile de comunicare pot suferi modificări notabile, iar interacțiunea socială poate deveni mai dificilă. Este important să observăm aceste semne timpurii și să acționăm rapid pentru a obține ajutor și sprijin adecvat pentru copil și familie. Cu diagnosticare și intervenție precoce, există șansa de a îmbunătăți perspectivele de viitor ale copilului afectat de tulburarea dezintegrativă a copilăriei.

Vezi și Știi cum să identifici cele 10 semne ale depresiei în copilărie? Are simptome diferite față de adulți

Care sunt principalele simptome?

Iată care sunt principalele simptome asociate cu tulburarea dezintegrativă a copilăriei:

Pierderea fluenței limbajului și dificultăți de comunicare: Copilul poate avea dificultăți în exprimarea dorințelor și în înțelegerea a ceea ce i se spune. De multe ori, este incapabil să urmeze instrucțiuni simple și poate utiliza limbajul în mod stereotip și repetitiv.

Probleme cu controlul vezicii urinare și intestinului: Este frecvent ca micuțul să întâmpine dificultăți în controlul vezicii urinare sau intestinului, putând să prezinte enurezis sau encoprez.

Dificultăți motorii și de coordonare: Reglarea abilităților motorii și coordonarea pot fi afectate, ceea ce face dificil să meargă, să alerge, să țină un creion sau să schimbe poziția.

Pierderea abilităților de joc: Copilul poate să uite regulile jocurilor preferate sau să nu le poată juca în mod adecvat, atât în jocuri de solo, cât și în cele de grup.

Probleme de adaptare socială: Comportamentul copilului poate să fie neadecvat pentru vârsta sa, manifestându-se ca fiind rece, distant sau impulsiv. Interacțiunea socială poate fi dificilă, cu dificultăți în relaționarea cu alți copii sau adulți.

Interese și activități limitate și stereotipe: Copilul poate să prezinte un model foarte limitat și stereotip de interese și activități. Mișcările și manierismele repetitive sunt frecvente, adesea asemănătoare cu cele întâlnite în autism.

Este important să se conștientizeze că acești copii, de obicei, nu își recuperează complet abilitățile pierdute. Cu toate acestea, tratamentul adecvat poate aduce îmbunătățiri mici, dar semnificative. Chiar dacă, în cele mai multe cazuri, copilul va continua să depindă de îngrijitori, nu trebuie să renunțăm la căutarea de soluții și la oferirea de sprijin și îngrijire adecvată.



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Probleme de sanatate





DC Media Group Audience
pixel