Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a transmis vineri că măsurile fiscal-bugetare introduse în ultima perioadă, deși necesare în contextul actual, trebuie adaptate și ajustate în momentul în care România va depăși criza bugetară.
El a subliniat că aceste decizii nu ar fi fost adoptate dacă nu exista presiunea fiscală și financiară actuală.
Daniel David a precizat că primul pachet de măsuri a avut efectele urmărite de Guvern.
„Pachetul I de măsuri a avut efectele scontate: evaluarea ECOFIN nu a dus la propunerea de suspendare a fondurilor europene/PNRR, iar evaluările S&P (iulie) şi Fitch (august) nu au dus ţara în categoria „Junk”.
Aşadar, educaţia va avea salarii şi burse până la sfârşitul anului şi a contribuit, alături de alte domenii, şi la stabilitatea ţării. (...) Sincer şi direct spus, în această perioadă am fost paratrăsnet pentru îngrijorări şi critici, multe justificate şi/sau de înţeles omeneşte, dar şi prea multe exagerate până la catastrofă, iar unele lansate chiar pe bază de dezinformare sau poate chiar cu rea voinţă (nu mai pomenesc aici şi de atacurile, unele imunde, la persoană, familie, colaboratori)”, a transmis ministrul într-un comunicat de presă.
Pentru noul an școlar, sistemul de învățământ va porni cu aproximativ 214.700 norme, comparativ cu 229.110 în anul anterior. Dintre acestea, circa 156.390 vor fi ocupate de cadre titulare, un număr apropiat de cel de anul trecut.
Posturile rămase vor fi completate prin suplinitori calificați și prin plata cu ora, pentru a nu afecta calitatea procesului educațional.
„Creşterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menţine în general în zona mediei Uniunii Europene (aproximativ 20 de ore de predare/săptămână, conform unui raport Eurydice, 2021 - Teacher in Europe) şi a altor ţări vestice cu un model mai apropiat nouă (exemplu Franţa, Spania, Irlanda).
Această creştere duce la o mai mare interacţiune a elevilor cu profesori calificaţi, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice pentru diferenţa de timp din timpul total de lucru”, a adăugat David.
Ministrul a punctat că restructurarea rețelei de unități școlare a redus fragmentarea cu aproximativ 8,1%, ceea ce aduce mai multă flexibilitate în crearea normelor didactice. Totuși, el admite că anumite disfuncționalități vor putea fi ajustate pentru anul școlar 2026 - 2027.
„În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă (exemplu, o comună) a rămas cu cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică, indiferent de numărul de copii, iar acolo unde s-au făcut reorganizări, copiii şi personalul didactic/administrativ au rămas în aceeaşi structură”, a explicat oficialul.
În ceea ce privește numărul de elevi din clase, Daniel David a precizat că noile limite nu au adus schimbări majore, cele mai multe clase rămânând între valorile minime și maxime prevăzute de lege.
În privința burselor, ministrul spune că fondurile alocate în acest an vor fi mai consistente decât în 2022 - 2023, dar nu se pot compara cu nivelurile din 2023 - 2024, respectiv 2024 - 2025, când contextul legislativ și politic era diferit.
Totodată, a explicat că regândirea plății cu ora a fost aliniată la valoarea salariului aferent unei ore de muncă, însă pe viitor se pot analiza diferențieri în funcție de situații specifice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil