Un adolescent s-a stins din viață după ce sania pe care era, trasă de o mașină, a lovit un cap de pod, în Olt
17 Ianuarie 2026
Când un copil devine adult și alege să se îndepărteze de părinți sau chiar să întrerupă legăturile cu ei, anumite clișee sunt greu de depășit. Iată de ce nu ar trebui să le crezi, conform specialiștilor.
Uneori, copiii adulți se distanțează de părinți din motive practice, cum ar fi o mutare, dar și din cauza unor conflicte profunde, care îi afectează pe toți cei implicați.
În ciuda acestui fapt, multe clișee înconjoară aceste despărțiri.
Experții de la YourTango.com, un site dedicat parentingului, demontează aceste idei preconcepute.
Copilul nu are valori familiale
Unul dintre cele mai frecvente mituri despre înstrăinarea dintre un copil și părinții săi este că acestuia îi lipsesc valorile familiei.
Potrivit coach-ului Erika Jordan, această idee sugerează că problemele care au dus la înstrăinare sunt nesemnificative sau ar fi putut fi rezolvate ușor cu mai mult efort.
În realitate, majoritatea celor care decid să rupă legăturile cu un părinte fac acest pas ca ultimă soluție, după ce au încercat toate metodele posibile pentru a construi o relație pozitivă.
Concluzie: copiii aleg să se distanțeze pentru bunăstarea lor mentală și emoțională.
Copilul este crud și nerecunoscător
Dr. Gloria Bramen, terapeut și autoare, afirmă: „Oamenii cred adesea că copilul este nerecunoscător sau răutăcios. Totuși, fiecare pacient cu care am lucrat și care a rupt legăturile cu părinții lor fie a fost respins de aceștia din cauza alegerilor lor de viață, fie a avut motive bine întemeiate, uneori sfâșietoare, pentru a alege să nu-i mai vadă”.
Copilul care se mută vrea ca familia să se despartă
Când un copil se îndepărtează de familia sa, concluzia generală este că acea familie este destrămată.
Dar este chiar așa?
„Nu, majoritatea copiilor care aleg să nu mai aibă contact cu părinții lor se agață de un colac de salvare pentru a scăpa dintr-o situație toxică”, explică scriitoarea Ossiana Tepfenhart.
„Este cea mai inteligentă decizie dacă ești abuzat, rănit, neglijat sau folosit. Prezența ta în viața altora este un privilegiu, nu un drept. Nu permite oamenilor să abuzeze de acest privilegiu. Îți datorezi să te înconjori de oameni sinceri și binevoitori”, subliniază ea.
„Și dacă cei dragi nu înțeleg acest lucru, probabil că nu au empatia necesară. Problema este la ei, nu la tine”.