O fetiță de 3 ani a murit după ce părinții ar fi hrănit-o doar cu unt, linte și iaurt
24 Martie 2026
De ce nu sunt atrași copiii de lectură? Este întrebarea pe care majoritatea părinților și-o adresează.
Prof. dr. Ștefania Ciobanu, de la Colegiul Național Spiru Haret, București, consilier în cadrul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerul Educației și Cercetării, a fost invitata lui Sorin Ivan în cadrul emisiunii de la DC EDU, în cadrul căreia a dezvăluit principalele probleme din cauza cărora elevii nu sunt atrași de text.
„Cum i-ați sfătui pe copii și pe părinții lor să se apropie mai mult de română, să nu li se mai pară dificil aceste caracterizări de personaje, extragerea ideilor principale. Cum ar putea să se apropie mai mult de text fără teamă, ci cu bucurie, cu creativitate?”, a întrebat Sorin Ivan, moderatorul emisiunii.
„Elevul va deveni și un cititor de cursă lungă dacă face ASTA”
Profesoara spune că alegerea textelor potrivite vârstei este unul dintre cele mai importante lucruri în acest sens. Dacă un copil nu înțelege ce citește, automat nu va avea dorința de a descoperi mai mult.
„Cred că un pas foarte important este să alegem textele potrivite nivelului lor de înțelegere și vârstei lor. Pentru că, uneori, există riscul să le dăm texte mai dificile mult prea devreme și în felul acesta ei să nu înțeleagă, deci automat se distanțează de text. Un alt pericol ar putea fi acela al trecerii foarte rapide de la înțelegere, nivelul de bază, dacă ne raportăm acum la taxonomia lui Bloom (n.r: este un model educațional ierarhic care clasifică obiectivele de învățare în șase niveluri cognitive, de la simplu la complex: reținere, înțelegere, aplicare, analizăevaluare și creare) , care este arhicunoscută, de la nivelul acela de bază, de înțelegere, să trecem foarte repede la analiză și interpretare. Și acest salt mult prea rapid din dorința noastră ca profesor poate, uneori, să facem performanță, îi distanțează sau îi face pe elevi să nu înțeleagă întotdeauna textul literar.
Și atunci, poate dacă ne-am apropia mai mult de text, dacă i-am conduce pas cu pas în înțelegerea textului, ca nivel prim de bază în explorarea lumii pe care o prezintă autorul, în interogarea textului, pentru că este foarte important și acest dialog pe care îl am eu ca cititor cu textul propriu zis, poate în felul acesta îi vom apropia.
Și iarăși o calibrare în ceea ce privește și lungimea, dificultatea textelor, am anticipat-o deja, astfel încât să fie treptată. Eu sunt absolventă de liceu pedagogic și cred că unul dintre principiile pe care le-am învățat prima dată a fost tocmai aceasta etapizare, de la simplu la complex, ca să îi ajute pe elevi să și înțeleagă.
Este foarte important să se consolideze toate acele procese congnitive de bază, ca să putem ajunge și la procesele cognitive superioare pe care ni le dorim: de tipul analiza, sinteză, comparații, analogii, interpretări, dar dacă nu le fixăm, nu le consolidăm pe cele de bază, referitoare la înțelegerea textului, în momentul în care vom ajunge la situații importante cu miză mare, cum sunt examenele, alunecăm la nivelul cel mai de bază, acela de memorare și asta este poate unul dintre motivele pentru care elevii în ultimii ani se pregătesc încercând să memoreze tot felul de elemente, situații etc.
Dar dacă el a fost învățat să lucreze cu textul, să-l interogheze, să îl analizeze, să-l treacă prin filtrul său, la examene nu va avea probleme și va deveni și un cititor de cursă lungă, pentru că asta este de fapt cea mai mare miză”, a explicat Prof. dr. Ștefania Ciobanu, de la Colegiul Național Spiru Haret.
„Textul e o poartă către universul literaturii, nu? Dacă alegem bine textele, asta reprezintă o invitație către operă”, a intervenit Sorin Ivan.
Sunt suficiente orele de la catedră?
„Dacă ne vede și pe noi ca adulți, nu doar ca profesori, ci și ca părinți, dacă ne văd pe noi că citim, le oferim un model”, a mai spus invitata lui Sorin Ivan.
„Ați spus ceva important: dacă a fost învățat. Unde? La catedră, în clasă sau și în particular? De ce nu sunt suficiente orele de la catedră și de ce este această goana, sigur că o înțelegem, după meditații?”, a mai întrebat Sorin Ivan.
„Teoretic ar trebui să fie suficient ceea ce se face la clasă pentru că și programa școlară trece prin elemente, astfel încât să le ofere profesorilor libertatea să facă mai multe texte sau să rămână pentru a consolida, a fixa anumite procese pe care le prevede programa școlară. Fuga aceasta prin materie uneori este din dorința de a parcurge tot manualul, tot materialul, dar aici riscul este de a nu lua in considerare întotdeauna programa, pentru că ea este documentul care ne reglează nouă activitatea la catedră”, a explicat Prof. dr. Ștefania Ciobanu.