Radu Leca: De ce alienarea parentală apare exact în momentele în care copilul are cea mai mare nevoie de stabilitate și siguranță
14 Mai 2026
Pentru majoritatea familiilor din România, perioada Evaluărilor Naționale este sinonimă cu stresul extrem, nopțile nedormite și teama de eșec. Totuși, dincolo de exerciții și cunoștințe teoretice, abordarea psihologică a acestor testări este adesea ignorată. Într-un interviu amplu, profesoara pentru învățământul primar Claudia Chiru a detaliat modul în care părinții trebuie să gestioneze dimineața examenului și a explicat de ce pedepsele clasice, precum confiscarea telefonului, distrug motivația școlară a copilului.
Conform prof. Claudia Chiru, atitudinea părinților în zilele premergătoare testărilor dictează starea emoțională a elevului. În loc să recurgă la teancuri de fișe suplimentare care epuizează cognitiv copilul, părinții ar trebui să asigure o rutină sănătoasă de viață.
„Să fie calmi, să doarmă copilul bine, să mănânce bine, să fie iubit ca de obicei, să i se transmită încredere, să i se vorbească frumos despre doamna învățătoare, despre școală, despre evaluare”, a detaliat prof. Claudia Chiru la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Mesajul pe care un elev de clasă primară trebuie să îl audă înainte de a intra în sala de clasă nu trebuie să conțină amenințări sau condiționări. Specialista recomandă normalitatea: „Când pleacă la evaluare, mama trebuie să-l pupe, tata trebuie să-l pupe și spune: «Ne vedem după-amiază, do your best»”. Copilul trebuie să înțeleagă clar că evaluarea este un pas firesc, o componentă continuă a învățării, nu o sperietoare sau o instanță care îl arată cu degetul pentru greșelile sale”.
Capcana pedepselor ilogice: De ce nu funcționează confiscarea telefonului?
O practică frecventă în rândul familiilor este amenințarea copilului cu tăierea accesului la ecrane în cazul unui rezultat slab. Prof. Claudia Chiru a desființat această abordare și a arătat că lipsa de corelare dintre pedeapsă și actul educațional nu face decât să nască frustrări.
„Deci nu «dacă nu iei 100 de puncte nu mai primești telefon». Păi n-are nicio legătură telefonul cu școala”, a avertizat profesoara.
Dacă un părinte dorește să aplice o sancțiune pentru un rezultat slab, aceasta trebuie să fie logică și ancorată în realitate.
„Pedeapsa, dacă încă se mai folosește, trebuie să aibă legătură cu problema. [...] Dacă pedeapsa nu are legătură cu motivul, cu greșeala, nu rezolvăm nimic și nu obținem nimic de la copilul ăla, doar ne enervăm noi și pierdem timpul”, a punctat prof. Chiru.
De altfel, cadrul didactic recomandă renunțarea la pedepse în favoarea consecințelor, care trebuie definite clar în fața copilului înainte ca acțiunea să aibă loc.
„Ăsta e drumul: consecințe, nu pedepse”, a concluzionat prof. Claudia Chiru.
Calificativul nu definește inteligența copilului
Mai presus de orice, atât părinții, cât și sistemul trebuie să înțeleagă că o notă reflectă strict un moment anume și o anumită sarcină, nicidecum valoarea umană sau potențialul absolut al elevului.
Evaluarea, atunci când este aplicată corect, ne arată ce știe copilul să facă cu ceea ce a învățat, nu îi măsoară nivelul general de inteligență.
„Valoarea ne arată, ne măsoară competențele, nu ne măsoară inteligența copilului. Măsoară ceea ce poate să facă copilul cu cunoștințele și cu abilitățile, și priceperile, și deprinderile de care dispune până în acel moment”, a asigurat prof. Claudia Chiru și le-a amintit părinților că greșelile „ne deschid drumul” și ne arată ce trebuie îmbunătățit.
URMĂRIȚI EMISIUNEA PĂRINȚI PREZENȚI - EPISODUL CU PROF. CLAUDIA CHIRU - INTEGRAL:
