Perspectiva sa asupra educației depinde de unghiul din care privești, afirmând că se pot găsi atât „lumini” - „elevi dedicați, profesori admirabili, părinți implicați și școli exemplare” - cât și „umbre”. Însă, din poziția sa de ministru, Daniel David subliniază că vede „din păcate, prea multe umbre”.
Analfabetismul funcțional: O umbră de neacceptat și un risc de securitate națională
„Cea mai întunecată și inacceptabilă” dintre aceste umbre este legată de analfabetismul funcțional, spune Daniel David la Apropo TV. Ministrul atrage atenția că un sistem de învățământ obligatoriu produce „aproximativ 50% analfabetism funcțional”. Deși statisticile uzuale se raportează la 40-42%, David consideră că acest număr este mai mare, deoarece cifrele oficiale includ doar pe cei aflați încă în sistem, fără a-i lua în considerare pe cei care au abandonat școala.
O astfel de proporție, în care aproape jumătate dintre absolvenți nu reușesc să aplice competențele dobândite în viața de zi cu zi, conduce inevitabil la o societate care „funcționează prost”.
Această realitate este pentru ministru un semnal de alarmă, declarând explicit că analfabetismul funcțional este „cu adevărat risc de securitate națională”.
O nevoie stringentă de schimbare structurală majoră
Andi Moisescu spune că primele semne de oboseală ale sistemului de învățământ au fost prezente încă dinainte de 1989, dar nu erau verbalizate.
Ministrul Daniel David spune că nici nu erau măsurate. Datele testelor PISA relevă nu doar procentul ridicat de analfabetism funcțional, ci și dificultatea elevilor de a aplica competențele de conținut în viața cotidiană.
Această situație impune o „schimbare majoră structurală” pentru a reduce sau chiar elimina aceste „umbre”. Deși susține „luminile” sistemului, ministrul este ferm pe poziție: fără o reformă profundă, nu se poate avansa.
Obiectivul primordial al oricărei intervenții în sistem este tocmai reducerea analfabetismului funcțional, pe care îl consideră „cel mai mare câștig”.
Contextul istoric al declinului și speranța unei reforme în deceniu
Viziunea ministrului este una pe termen lung. El crede că, deși durata medie a unui mandat ministerial este sub un an, o reformă reală poate fi realizată în următorii 10 ani, cu condiția ca „fiecare ministru continuă lucrurile bune pe care le-a făcut celălalt” și nu anulează măsurile pozitive.
Acesta vede în implementarea coerentă a reformelor, în special a celei legate de curriculumul liceal, o promisiune și un angajament că „în patru în cinci ani mai sigur începem să vedem rezultate pozitive în zona analfabetismului funcțional”.