Cum să crești copii empatici și rezilienți în perioade stresante, potrivit unui psiholog: „Părinții au o responsabilitate reală”
28 Februarie 2026
Un psiholog format la Harvard University, care a lucrat cu peste 1.000 de copii, explică de ce tot mai mulți minori se confruntă cu dificultăți emoționale și ce au nevoie, de fapt, din partea părinților.
Dacă ai impresia că este mai greu să fii copil în prezent, datele îți confirmă intuiția. Ratele de depresie și anxietate au crescut puternic în ultimii ani, iar absenteismul școlar cronic atinge niveluri record. Pandemia de Covid 19 a amplificat problema, însă tendința era vizibilă cu mult înainte.
După patru decenii de practică și peste 1.000 de cazuri evaluate, Ross W. Greene, psiholog format la Harvard, spune că multe dintre comportamentele copiilor reprezintă semnale de suferință, notează CNBC. Copilul își exprimă disconfortul prin reacții vizibile, la fel cum un bebeluș plânge atunci când îi este foame sau este obosit.
De ce suferă copiii?
În cartea sa, The Kids Who Aren’t Okay (n.r. - Copiii care nu sunt bine), psihologul arată că schimbările sociale din ultimele decenii au făcut copilăria mai dificilă. El identifică mai mulți factori clari.
Atacurile armate din școli au devenit o realitate constantă. Au avut loc peste 400 de incidente majore de la tragedia de la Columbine High School massacre, iar acest context întreține frica în rândul elevilor, profesorilor și părinților.
Testările standardizate cu miză mare pun presiune pe copii și pe profesori. Sistemul cere tuturor elevilor să atingă același prag academic, fără să țină cont de ritmul de dezvoltare al fiecăruia.
Rețelele sociale și smartphone ul expun copiii la informații dure la vârste tot mai mici. Utilizarea excesivă afectează somnul, concentrarea și starea emoțională.
Lipsa specialiștilor în sănătate mintală blochează accesul la ajutor. În multe zone din SUA, listele de așteptare sunt lungi, iar copiii în criză rămân zile sau săptămâni în camere de gardă.
Polarizarea politică accentuată, cea mai puternică din perioada de după Razboiul American Civil, influențează și copiii. Ei preiau tensiunile din familie și din spațiul public.
Cum ar trebui să privești sănătatea mintală?
În 1960, psihiatrul Thomas Szasz a susținut că boala mintală poate fi înțeleasă ca o problemă de viață. Un diagnostic descrie simptomele, dar nu explică întotdeauna cauza.
Dacă privești dificultățile copilului ca pe probleme concrete de viață, îți concentrezi energia pe identificarea sursei și pe rezolvarea ei. Unele cauze țin de contextul social larg, însă multe apar în viața de zi cu zi.
Conflictele cu colegii, bullyingul sau izolarea socială afectează stima de sine. Dificultățile școlare nerezolvate duc la frustrare. Disputele din familie legate de ecrane, somn sau reguli creează tensiune constantă.
Cum rezolvi eficient problemele?
Specialistul recomandă o abordare diferită de cea cu care mulți adulți au crescut.
Implică copilul în soluții. Când impui o decizie fără dialog, copilul o respectă rar. Când îl inviți să participe, crește șansa ca soluția să funcționeze.
Acționează preventiv. Nu aștepta să apară din nou criza. Discută calm atunci când situația este stabilă și stabiliți pași concreți.
Concentrează te pe cauză, nu pe comportament. Copilul vorbește mai ușor despre ce îl apasă decât despre reacțiile sale.
Nu te baza pe pedepse și recompense. Acestea motivează pe termen scurt, dar nu rezolvă depresia, anxietatea sau absenteismul cronic. Copilul tău vrea să reușească. El are nevoie de un adult care ascultă, înțelege și caută soluții alături de el.
Dacă modelul bazat pe control strict nu funcționează cu al tău copil, schimbă strategia. Experiența clinică arată că presiunea suplimentară agravează situația. Caută dialog, colaborare și consecvență.
CITEȘTE ȘI:
Un cercetător Harvard susține că Raiul există și spune că știe exact unde se află
4 tehnici de studiu eficiente, confirmate de Harvard, pentru copiii din ciclul primar