Părinți și pitici Parenting Industria meditațiilor și mirajul notelor de zece: Cât costă, de fapt, „excelența” în școala românească, potrivit Oanei Moraru

Industria meditațiilor și mirajul notelor de zece: Cât costă, de fapt, „excelența” în școala românească, potrivit Oanei Moraru

Industria meditațiilor și mirajul notelor de zece Cât costă, de fapt, „excelența” în școala românească, potrivit Oanei Moraru / FOTO: freepik.com @Guzov Ruslan
În sistemul educațional din România, goana după excelență a generat o competiție nesănătoasă, dictată exclusiv de notele obținute la examenele naționale. Oana Moraru, expert în parenting și educație, atrage atenția că la nivel de liceu s-a produs „cea mai mare separare între copii, segregare pe criterii intelectuale”, alimentată de o „inflație de note la examenul național [care] a creat o ciudată concurență pe sutimi pe locuri pentru 9,98, 9,99, 10”.

Disperarea părinților este speculată din plin, iar școlile, atât de stat, cât și private, intră într-un joc periculos al imaginii.

„Practic ne folosim copiii pentru cosmetizarea imaginii noastre, uitând că dezvoltarea și creșterea unui copil, de fapt, asta înseamnă să-l iei pe fiecare de unde se află și să-l duci mai sus”, avertizează Oana Moraru în cadrul podcastului Părinți Cuminți

Presiunea este uriașă până la examenul de Capacitate, moment care acționează ca un punct de fierbere. Totuși, după ce eforturile financiare și emoționale sunt consumate, „presiunea... se dezumflă în toată lumea la clasa a IX-a, după ce părinții ăștia au muncit și au băgat meditații pentru marele colegiu”.

Realitatea cruntă este că la aceste licee de top, adesea „nu au profesori care lucrează cu copiii la clasă, au profesori care pun ceva pe tablă, mai stau și la taclale”. Copiii performanți ajung să fie utilizați doar „în portofoliu de supraviețuire al colegiului în ochii părinților”.

Noua școală paralelă: Centrele de meditații cu prețuri de mii de lei și excluderea elevilor nepregătiți

Fenomenul meditațiilor a suferit o transformare radicală în ultimii ani. Au trecut de la o simplă activitate remedială la o afacere extrem de profitabilă și instituționalizată.

„Apropo de meditații, și aici au evoluat lucrurile, nu mai face nimeni meditații unu la unu din profesorii ăștia de meditație; toți și-au deschis centre de meditații cu 10-12 copii într-o grupă”, descrie experta peisajul actual. Mai mult decât atât, profesorii de la aceste centre impun propriile lor teme și transformă meditația într-un al doilea sistem școlar obositor: „după meditații tot el trebuie să muncească acasă cu temele de la meditații, deci inflația asta de ajutoare pentru copii și bani pe piață în educație s-a dus în extremism: te duci la meditație, te dă afară profesorul dacă nu-ți faci tema pentru meditație”.

Tarifele au atins sume astronomice. Există centre unde pregătirea intensivă a unui elev de gimnaziu, cu prezență de mai multe ori pe săptămână, ajunge să coste „8000 RON pe lună doar orele de după-amiază de română și matematică, cât un liceu privat nivel bun”.

Părintele crede că își salvează copilul, însă adesea ajunge să plătească dublu, o taxă la școala de prestigiu și alta la meditații, iar „după ce-l bagă la liceul ăla bun, copilul nu se susține singur că el nu are intelectul ăla să se prindă din clasă ce vrea profesorul”.

Eșecul „olimpicilor” pe piața muncii: De ce inteligența emoțională bate performanța academică

Deși sistemul recompensează notele de 10 și îi idolatrisează pe elevii olimpici, piața modernă a muncii penalizează lipsa abilităților sociale. Specialiștii trag un semnal de alarmă tranșant: „Visurile copiilor noștri ca adulți în viitor se îndeplinesc doar pe baza inteligenței emoționale și sociale, să nu credeți că pompatul academic și instructajul bun, de altfel, este singura cale de reușită în viață”.

Un elev antrenat exclusiv pentru performanță teoretică poate deveni un excelent profesionist în mediul izolat, însă vulnerabil în societate: „Poți să fii un copil olimpic pe țară la matematică, dacă n-ai inteligență socioemoțională n-o să ajungi departe... într-o echipă unde toată lumea te bârfește că nu te conectezi cu oamenii, nu știi, ești egoist, egocentric, ești în lumea ta, sigur copilul ăla, adultul ăla o să fie nefericit”.

Lumea s-a schimbat, iar diploma nu mai deschide automat ușile corporațiilor sau ale afacerilor de succes. „Piața muncii nu mai promite cum promitea acum patru ani că dacă ai diploma asta te angajează oricine, s-a schimbat total”, explică Oana Moraru, care subliniază importanța conexiunilor și a rezilienței.

Angajatorii de astăzi caută tineri care știu „cum să-și fi creat conexiuni din timpul facultății... pe cine suni, cu câtă încredere te prezinți, cum ești dispus să schimbi macazul”, exact acele abilități „pe care noi nu le construim în România”.

CITEȘTE ȘI: 

Educația privată în România. Oana Moraru: „Fugiți de la cei care dau astfel de mesaje!”

Oana Moraru, despre concursurile din primar și „fetișul” excelenței: „Elevii îngrășați mecanic resimt din plin costurile în gimnaziu!”

Primii ani de școală sunt decisivi pentru scris, citit și socotit. Oana Moraru: „Acestea își au fereastra de oportunitate în primii de viață”

Mamă și jurnalist, Loredana oferă o voce echilibrată pentru toți părinții care vor să își înțeleagă mai bine copiii. Scrie despre parenting cu sensibilitatea unei mame și rigoarea unui jurnalist, din experiența reală, consultă specialiști, verifică informațiile și selectează doar ceea ce este cu adevărat util pentru familie.
Alte știri