Ce sunt generațiile-punte și generațiile strategie. Studiu despre copii născuți în diaspora

Conform unui studiu din Italia, un aspect important este și acela al țărilor în care se face migrația, unele având o tradiție în acest sens sau fiind mai primitoare.

Acest lucru atrage după sine metodele de primire și incluziune de către țara gazdă, condițiile și constrângerile de viață. Căile incluziunii în societatea autohtonă se prezintă, în general, într-un mod variat, în raport cu o serie întreagă de factori implicați, de la condițiile de viață la resursele disponibile, atât materiale, cât și relaționale și simbolice.

Rezultatele și, prin urmare, rezultatul final în termeni de integrare, sunt, prin urmare, greu de prezis și, totuși, există și posibilitatea de a identifica, prin monitorizare, investigații calitative și cantitative, repetarea situațiilor și condițiile finale care pot valida sau nu la nivel empiric diversele teorii puse în aplicare pentru a interpreta și prezice soarta celei de-a doua și a treia generații, notează un studiu intitulat „Tinerii străini, noii cetățeni”.  

De asemenea, trebuie luate în calcul aspectele care țin de sistemul de școlarizare, familia, proiectele de viață ale generațiilor următoare, tranziția de la educație la muncă, precum și prevenirea riscurilor marginalizării și discriminării, exprimarea propriei identități, petrecerea timpului liber. 

Emigrația pentru muncă 

În studiul amintit este citat și Abdelmalek Sayad, care spunea că „atunci când avem de-a face cu copiii imigranților, ne dăm seama că ne confruntăm cu o schimbare profundă în contextul imigrației.”

Sayad scria că „mișcarea indivizilor devine mișcarea grupurilor sau familiilor, imigrația „pentru muncă” devine „imigrație pentru populație”, cu toate consecințele pe care le implică acest lucru și pe care diferitele țări către care se îndreaptă imigrația se chinuie adesea să le înțeleagă.”

Acesta sublinia că migrația familiilor sau reconstituirea unităților familiale grație reunificărilor produce de fapt o transformare profundă a structurii locale în care acestea se stabilesc, în raport cu înrădăcinarea obiceiurilor, pe de o parte, și a nevoilor, pe de altă parte, ceea ce sporeștecererea de servicii și structuri, cum ar fi locuințe, școli, asistență medicală, spații și spații pentru activități economice sau asociative.

Este important de reținut că, potrivit aceluiași sociolog, cei supuși unui proces de aculturație tinerii și cei născuți în noua țară gazdă prezintă caracteristici profund diferite de cele ale părinților sau membrilor familiei primei emigrări. – „Copii imigranților prezintă o interfață culturală mai complexă și îi plasează în fața unor alegeri personale semnificative.” Mai simplu spus, problemele se multiplică în sensul în care, dacă problemele primei generații erau simple și aveau obiective clare, cele ale generației secundare sunt mai complexe și privesc și propriul proiect de viață al acestora, dar și o comparație cu așteptările familiei de origine și cerințele societății în care s-au născut, în funcție și de capitalul cultural pe care îl au. 

„Fenomenul generațiilor secunde este relevant pentru că marchează trecerea de la migrația temporară la etapa de stabilizare a comunităților de imigranți.” - Ecaterina Deleu 

Demersul cercetării amintite în debutul articolului a pornit de la analiza premisele pentru abordarea problemei migrației moldovenilor în Italia din perspectiva celei de-a doua generații. Cercetarea se referă la copiii imigranților părinților moldoveni care și-au urmat părinții în Italia, dar și la acei copii care s-au născut și au crescut acolo. „Există aproximativ 20% de imigranți moldoveni (în Italia), ceea ce ridică numărul lor la 200 de mii de persoane. În ultimii cinci ani, numărul elevilor moldoveni în școlile italiene a depășit anual 20 de mii de elevi. Din 1997 până în prezent (2015), în Italia s-au născut peste 12 mii de copii cu cel puțin un părinte cetățean moldovean. Așadar, ne referim la un număr semnificativ de copii moldoveni prezenți în Italia, care pot fi incluși în categoria celei de-a doua generații” scria

Deleu în cercetarea sa realizată în urmă cu un deceniu. 

Copiii sunt catalizatorul gradului de reușită al integrării 

„Gradul de reușită a integrării copiilor migranţilor este un criteriu important de evaluarea politicilor de integrare aplicate în diferite ţări. În funcţie de rezultat, este calificat drept un semnal de succes sau eșec al integrării. În cazul analizei proceselor migraţionale şi a impactului lor asupra societății gazdă, tema generațiilor secunde este foarte relevantă,din considerentul integrării fiilor imigrației - acestea reprezintă o probă nu doar pentrupărinții migranţi, dar şi pentru capacitatea de ospitalitate a ţării gazdă, sublinează Ecaterina Deleu, de la Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). 

Referindu-se la integrarea copiilor imigranților, cercetătorii reiterează noțiunile de generații-punte, generații strategice, destinate a fi o punte de legătură dintre părinții migrați și societatea ţării de reședință, scrie autoarea articolului. 

Ce sunt generațiile secundare

„Fenomenul generațiilor secunde reprezintă o nouă dimensiune a aspectelor ce ţin de migrația cetățenilor moldoveni. Problema poate fi studiată din diferite perspective: politologică, sociologică, demografi că, economică, filosofi că, psihologică etc. Cercetările privind particularitățile formării generațiilor secunde ale migranţilor moldoveni din Italia pot reprezenta punctul de plecare pentru studierea acestor categorii de populație în diferite țări cu un număr mare de cetățeni moldoveni: Federaţia Rusă, Spania, Portugalia, Grecia etc.” se precizează în același studiu 

Sursa foto: pexels.com 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.