Acest comportament „prost” poate părea îngrijorător, dar psihologii susțin că este un semn al unei inteligențe avansate.
S-ar putea să pară puțin „scandalagii”, dar, în realitate, acest comportament este adesea un semn de inteligență avansată.
„Ca mamă a unei fetițe de trei ani, sunt tot mai des martoră unei realități care, deși alarmantă la prima vedere, e și adorabilă: minciunile timpurii ale copiilor.
Acum câteva luni, soțul meu a venit râzând la mine după ce se jucase cu fiica noastră. Ea își dorea o gustare și, știind că va fi întrebată dacă are voie, s-a uitat în ochii lui și a spus cu toată convingerea: `Mami a zis da`. Apoi a făcut o mică pauză, și-a înclinat capul, a ridicat un deget în aer și a adăugat foarte serios: `Dar să nu o întrebi!`”, povestește psihologul Cortney Warren în rubricile Your Tango.
De atunci, „minciunile au început să curgă”. De la negarea evidentă că mănâncă pastă de dinți („Nu te uita, mami!”), până la povești inventate despre colegi care ar fi lovit-o („A fost Fernando, mami”, iar psihologul a aflat ulterior de la educatoare că Fernando se mutase cu două luni înainte și că întreaga clasă îl „învinovățește” pentru orice).
„Aceste momente m-au făcut să râd în hohote... dar și să-mi pun o întrebare serioasă: este normal ca cei mici să mintă? Sau ar trebui să-mi fac griji?”
Răspunsul psihologilor este clar: minciuna timpurie poate fi un semn al unei inteligențe remarcabile.
SURSA FOTO: freepik.com @albertyurolaits
Potrivit cercetărilor conduse de dr. Kang Lee, profesor de psihologie aplicată și dezvoltare umană la Universitatea din Toronto, copiii încep să mintă chiar de la vârsta de doi ani. Aproximativ 30% dintre copii mint deja la această vârstă. Până la trei ani, proporția urcă la 50%, iar până la patru ani, nu mai puțin de 80% dintre copii spun minciuni.
Cu alte cuvinte, minciuna în copilăria mică este extrem de frecventă și, în ciuda aparențelor, NU este un semn al unei „probleme”, ci al unei dezvoltări cognitive avansate.
Dr. Lee a identificat două abilități pe care un copil trebuie să le aibă pentru a putea minți:
Copilul trebuie să înțeleagă că mintea lui este separată de mintea altora. Cu alte cuvinte, „știu că tu nu știi ceea ce știu eu”.
Adică abilitatea de a-și controla vorbirea, expresiile faciale și limbajul corpului pentru ca minciuna să pară credibilă.
Studiile arată că cei mai buni „mincinoși” de vârstă fragedă sunt și cei cu un autocontrol și o empatie socială mai dezvoltate, atribute asociate inteligenței, individualizării și creativității.
SURSA FOTO: freepik.com @standret
Copiii nu se nasc cu o busolă morală complet formată, aceasta se dezvoltă în timp, prin explorare, joacă și feedbackul primit din partea adulților.
La vârste mici, comportamentul lor este ghidat mai degrabă de principiul plăcerii: vor să obțină ceea ce își doresc și să evite consecințele neplăcute. Așa că mint pentru a evita pedeapsa (pentru că au spart o vază, de exemplu) sau pentru a obține o recompensă (atenție, o gustare preferată, laude).
Dr. Michael Brody, psihiatru specializat în dezvoltarea copilului, spune că „cei mici nu fac întotdeauna diferența clară între adevăr și ficțiune”.
Iar acest lucru este perfect normal. De la prefăcutul că sunt dragoni care scuipă foc până la purtatul unei coroane ore în șir pentru că sunt „prințese”, copiii mici trăiesc într-o lume plină de imaginație și fantezie. Este o etapă absolut firească și sănătoasă, care le hrănește bucuria copilăriei.
Deși nu ne dorim să încurajăm minciuna în mod conștient, e important să nu o tratăm ca pe o problemă gravă atunci când apare în primii ani de viață. Minciunile timpurii nu înseamnă că ai un copil problematic, ci unul curios, creativ și inteligent.
Este, de fapt, un prilej excelent să vorbim cu copiii despre sinceritate, consecințe și încredere, fără a-i face să se simtă rușinați sau speriați.
Minciuna în copilăria mică este nu doar comună, ci și un semn că mintea copilului tău funcționează exact așa cum ar trebui: este creativ, empatic și începe să înțeleagă lumea complexă din jurul său.
Așa că, data viitoare când copilul tău spune o „poveste” suspectă, nu te grăbi să-l cerți. Privește mai atent: e posibil să ai în față un mic geniu în plină dezvoltare.
Copilul tău va fi mai înțelept din punct de vedere emoțional dacă faci unul dintre aceste 3 lucruri
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil