Părinţii îşi doresc ca cei mici să crească sănătoşi, puternici, să obţină rezultate bune la şcoală şi să devină adulţi empatici şi echilibraţi. Uneori însă, modelul idealizat al copilului „perfect” ajunge să determine aşteptări nerealiste, ceea ce complică lucrarea de zi cu zi.
Morales şi Taracena explică că primii ani de viaţă sunt decisivi pentru dezvoltarea cognitivă, emoţională şi socială. Creierul copiilor trece printr-o multitudine de conexiuni neuronale într-o perioadă de mare sensibilitate, dar şi de plasticitate. Chiar dacă în copilărie au existat lipsuri sau dificultăţi, creierul îşi păstrează capacitatea de schimbare şi reorganizare. Cu mediul potrivit, intervenţii la momentul adecvat şi sprijin adecvat, unii dintre aceşti paşi pot fi recuperaţi.
Când copiii au petrecut mai mult timp în faţa ecranelor din cauza pandemiei sau nu au avut ocazia să interacţioneze cu alţi copii într-o fază importantă de dezvoltare, pot apărea întârzieri uşoare în limbaj sau în autoreglare. Aceasta însă nu înseamnă că traiectoria lor este ireparabil afectată. Acordarea atenţiei potrivite, intervenţia timpurie şi stimularea adecvată contribuie la recuperare.
Un aspect esenţial este atenţia. La început, copiii se distrag uşor pentru că sistemul lor atentiv încă se dezvoltă. Pentru a-i sprijini, este util să creăm un cadru mai calm, cu mai puţine distrageri, alternând momentele de activitate cu pauze de linişte.
Activităţi precum ascultarea unei poveşti până la capăt, urmarea paşilor unei reţete sau aşteptarea rândului într-un joc contribuie concret la formarea atenţiei. În cazul celor care întâmpină urgenţe de atenţie, strategii precum fragmentarea sarcinilor, folosirea suporturilor vizuale, eliminarea factorilor de distragere şi introducerea mişcării în procesul de învăţare au adesea rezultate bune.
SURSA FOTO: freepik.com@eyeem
Memoria, la rândul ei, se dezvoltă prin repetiţie, implicare activă şi experienţe semnificative pentru copil. Este util să existe rutine, să se vorbească despre experienţele zilnice, să se alterneze modurile prin care copilul învaţă — de exemplu prin manipulare, întrebări, jocuri.
Dormitul în ritm normal, rutinele constante şi dialogul despre ceea ce s-a trăit ajută la consolidarea amintirilor.
Psihologele subliniază diferenţa dintre motivaţia extrinsecă — recompense, pedepse sau presiuni externe — şi motivaţia intrinsecă — curiozitatea, dorinţa de a descoperi, sentimentul de competenţă şi plăcerea de a învăţa.
Dacă ne bazăm doar pe stimuli externi, copiii pot învăţa să facă lucrurile doar pentru recompensă, însă interesul lor scade când acea recompensă dispare. În schimb, dacă stimulăm motivaţia internă, copiii învaţă pentru plăcerea de a înţelege, de a-şi dezvolta autonomia şi perseverenţa.
Jocul are un rol incredibil în această ecuaţie. Prin joc, copiii învaţă fără să îşi dea seama că învaţă. Jocul liber, în care copilul decide ce, cum şi cu cine, pune în mişcare autonomia, creativitatea şi sentimentul de competenţă.
SURSA FOTO: freepik.com@eyeem
Jocul simbolic, în care copilul imită situaţii reale şi creează roluri, dezvoltă empatia, limbajul, gândirea abstractă, organizarea emoţională. Jocurile cu reguli, precum cele de societate, aduc beneficii suplimentare: respectul pentru rând, gestionarea frustrării, cooperarea, înţelegerea celorlalţi.
Pentru a dezvolta o stimă de sine solidă, este esenţial ca copilul să se simtă acceptat, ascultat şi valorizat pentru ceea ce este, nu doar pentru ce realizează.
A oferi responsabilităţi adecvate vârstei, a permite decizii, a recunoaşte efortul înaintea rezultatelor, a sprijini copilul în faţa provocărilor şi a încuraja persistenta, toate acestea contribuie la crearea sentimentului „Pot” care impulsionează motivaţia internă şi încrederea în sine.
Autorii insistă asupra ideii că o stimă de sine sănătoasă îl ajută pe copil să îşi asume riscuri, să tolereze eșecul, să se recupereze mai uşor și să stabilească relații sănătoase. În schimb, când stima de sine este fragilizată, curiozitatea, motivaţia și relaţionarea pot fi afectate.
Citește și
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
