Noua lege privind limba rusă impune reguli stricte pentru folosirea cuvintelor străine în documentele oficiale, iar autoritățile stabilesc că doar termenii fără echivalent în rusă vor putea fi utilizați.
Autoritățile ruse au adoptat măsuri stricte pentru protejarea limbii ruse în documentele oficiale, conform noii legislații. Președintele Vladimir Putin a promulgat o lege care interzice utilizarea unor cuvinte străine în instituțiile statului atunci când rusa este folosită ca limbă de stat.
Potrivit legii, excepție fac doar acele cuvinte străine care nu au echivalent larg răspândit în limba rusă și care vor fi listate într-un viitor dicționar normativ aprobat de guvern, potrivit Meduza.
Comisia pentru limba rusă va supraveghea elaborarea acestor dicționare și va decide ce termeni pot fi păstrați, în funcție de „normele limbii literare ruse moderne”.
În total, dicționarul explică 45.000 de cuvinte. Componența acestora „a fost stabilită pe baza analizei frecvenței de utilizare a cuvintelor în domeniile-cheie în care folosirea limbii de stat este obligatorie”.
Pe site-ul SPbGU se afirmă că dicționarul „definește pentru prima dată clar în ce domenii pot fi folosite anumite cuvinte și sensuri ale acestora, și unde utilizarea lor este interzisă”. Rectorul universității, Nikolai Kropacev, care a participat la redactarea dicționarului, susține:
„Pentru prima dată, aceste norme au fost fixate clar și au devenit nu descriptive, ci regulative — adică determină modul și caracterul utilizării.”
Kropacev mai notează că dicționarul conține o listă cu 14 rădăcini „din care derivă cuvinte considerate drept limbaj obscen”.
Până acum, în Rusia, drept cuvinte obscene erau considerate doar derivatele a patru rădăcini.
În 2013, Roskomnadzor a publicat o explicație specială pentru mass-media, cărora li s-a interzis anterior folosirea obscenităților.
„Cuvintele și expresiile obscene sunt considerate patru cuvinte binecunoscute care încep cu «h», «p», «e», «b», precum și derivatele lor”, se spunea în comunicat.
Pe site-ul universității, dicționarul în două volume (în total 900 de pagini) poate fi cumpărat cu 2600 de ruble. Versiunile electronice gratuite sunt disponibile pe site-urile SPbGU și Gramota.ru. The Barents Observer remarcă faptul că, la momentul publicării textului, aceste versiuni prezentau unele diferențe.
Lingvistul Mihail Kopotev, de la Universitatea din Helsinki, a declarat pentru The Barents Observer că dicționarul este compilat „surprinzător de neglijent”:
„Majoritatea definițiilor sunt pur și simplu copiate din Marele Dicționar Explicativ (Sergei Kuznețov face parte din ambele colegii editoriale), iar mii de cuvinte lipsesc. Dacă ar fi fost vorba despre o lucrare lexicografică reală, un astfel de dicționar nu ar fi putut fi publicat. Lucrul la dicționar încă nu s-a încheiat, dar este deja clar că se creează un dicționar ‘corect’.”
Kopotev a observat, de asemenea, că versiunile dicționarului limbii de stat aflate în acces liber sunt de câteva ori mai mici decât predecesorul lor — Marele Dicționar Explicativ (BTS) din anul 2000, care are aproximativ 130.000 de definiții.
The Barents Observer subliniază că în „dicționarul de stat” nu se găsesc cuvintele „gulag”, „oficer de securitate”, „stalinism”, „credință”, „speranță”, „bine” și „adevăr”.
CITEȘTE ȘI
Ce cărți au citit românii în 2024? Creșterea lecturii în rândul tinerilor
Ajutor la teme: Cum îi putem ajuta pe copii să înțeleagă rapid enunțurile
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
