Pe măsură ce temperaturile scad, părinții se confruntă cu provocarea sezonului rece: răcelile, virozele și gripa copiilor.
Pentru a afla cum să le prevenim, cât de frecvente sunt aceste infecții și când este necesar să mergem la medic, am stat de vorbă cu Dr. Adina Nanu, medic specialist boli infecțioase, care ne explică care sunt cele mai comune probleme de sănătate în această perioadă și oferă sfaturi practice pentru părinți.
În interviul de mai jos, Dr. Nanu vorbește despre frecvența răcelilor la cei mici, grupele de vârstă mai vulnerabile, rolul igienei și al alimentației, eficiența suplimentelor și a vaccinului antigripal, dar și despre greșelile frecvente pe care părinții le fac în tratamentul virozelor.
Dr. Adina Nanu: Iarna apar cel mai frecvent răcelile, gripa, virozele respiratorii și, la copiii mai mici, bronșiolitele sau otitele. Ele sunt mai răspândite în acest sezon pentru că petrecem mai mult timp în spații închise și aglomerate, unde virusurile se transmit mai ușor. În plus, aerul rece și uscat face ca mucoasa nazală să fie mai vulnerabilă.
Este important de subliniat că frigul în sine nu îmbolnăvește copilul, ci doar creează condiții mai bune pentru ca virusurile să circule.
Dr. Adina Nanu: La un copil mic, mai ales dacă merge la creșă sau la grădiniță, este absolut normal să răcească chiar și de 8–10 ori într-un an. Fiecare episod reprezintă, de fapt, un exercițiu prin care sistemul imunitar „învață” să se apere.
Un copil care nu se îmbolnăvește aproape niciodată nu are neapărat un sistem imunitar foarte bun; dimpotrivă, imunitatea se construiește prin contactul repetat cu virusuri și bacterii.
De asemenea, un răspuns imun prea puternic nu este de dorit, acesta poate să agraveze unele infecții virale prin inflamația excesivă pe care o produce. De aceea, părinții nu ar trebui să se îngrijoreze dacă cel mic răcește des în primii ani de colectivitate; odată cu creșterea, aceste episoade devin mai rare și mai ușoare.
Dr. Adina Nanu: Da. Bebelușii și copiii preșcolari sunt mai vulnerabili pentru că imunitatea lor este încă în dezvoltare. La sugari, o viroză aparent banală se poate complica mai ușor, de aceea este important ca părinții să fie atenți la semne de alarmă precum respirația dificilă, refuzul de a mânca sau a bea, febra înaltă care nu scade ori somnolența accentuată.
Vestea bună este că, odată cu trecerea timpului și acumularea de experiențe imunologice, organismul devine mai rezistent, iar episoadele de boală se răresc.
Dr. Adina Nanu: Nu e nevoie de lucruri complicate. Spălatul pe mâini cât mai des, aerisirea zilnică a casei și evitarea încălzirii excesive a camerelor fac o mare diferență.
O alimentație variată, cu legume, fructe și lichide suficiente, alături de somn bun, ajută mult la imunitate. Și poate cel mai surprinzător: joaca afară iarna, chiar și în zilele reci, este sănătoasă și recomandată, atâta timp cât cei mici sunt îmbrăcați adecvat.
Dr. Adina Nanu: Cea mai bună „vitamină” rămâne alimentația sănătoasă și variată. Suplimentele obișnuite, precum vitaminele sau probioticele, pot fi utile în anumite situații, dar nu există dovezi clare că ar preveni răcelile sau gripa. Ele pot completa, dar nu pot înlocui o dietă echilibrată și un stil de viață sănătos.
Există însă o categorie aparte, numite imunostimulatoare bacteriene, care conțin fragmente de bacterii inactivate și care pot reduce riscul de suprainfecții bacteriene după viroze.
Este important de știut că aceste produse nu previn răcelile în sine, ci doar scad riscul de complicații. Sunt printre puținele suplimente cu efecte demonstrate, dar trebuie administrate doar la recomandarea medicului.
Dr. Adina Nanu: Vaccinul antigripal este cea mai eficientă metodă de a preveni gripa și complicațiile acesteia. Se recomandă copiilor începând cu vârsta de 6 luni, mai ales celor care merg în colectivitate sau care au afecțiuni cronice. Momentul ideal pentru vaccinare este în lunile septembrie–octombrie, înainte de debutul sezonului gripal, pentru ca organismul să dezvolte anticorpii necesari.
La copiii sub 9 ani care primesc vaccinul pentru prima dată sunt necesare două doze, administrate la un interval de minimum o lună; în anii următori este suficientă o singură doză.
Reacțiile adverse sunt, de regulă, minore și trecătoare: o roșeață sau durere locală, o stare de oboseală ori febră ușoară pentru una-două zile. Chiar dacă vaccinul nu oferă protecție absolută împotriva tuturor tulpinilor de gripă, el reduce semnificativ riscul de forme severe și de complicații.
Dr. Adina Nanu: Majoritatea virozelor trec de la sine, cu nas înfundat, tuse ușoară și febră moderată. Totuși, sunt câteva semne de alarmă care impun consult medical: febră foarte înaltă care nu scade cu antitermice, febră care durează mai mult de trei zile, dificultăți de respirație (respirație rapidă, şuierătoare sau efort vizibil), somnolență accentuată, refuzul de a mânca sau a bea lichide și starea generală foarte alterată.
La sugari, prezentarea la medic este recomandată mai repede, pentru că evoluția lor poate fi bruscă.
Dr. Adina Nanu: Antibioticele sunt utile doar în infecțiile bacteriene, nu în virozele obișnuite. Există situații în care infecția este bacteriană de la început (de exemplu o pneumonie bacteriană, o otită sau o amigdalită streptococică), iar atunci antibioticul este necesar imediat.
Alteori, copilul face mai întâi o viroză, iar după câteva zile apare o suprainfecție bacteriană — acesta este momentul în care antibioticul devine util.
Medicul este cel care decide când și dacă e nevoie de tratament, pe baza simptomelor, analizelor și examenului clinic. Administrate „după ureche”, antibioticele nu ajută la răceală sau gripă și pot face mai mult rău: cresc riscul de rezistență bacteriană, pot da reacții adverse și dereglează flora intestinală a copilului.
O floră intestinală dezechilibrată înseamnă un sistem imunitar mai vulnerabil și un risc mai mare ca viroza să se complice ulterior cu o infecție bacteriană.
Pentru părinți, câteva semne pot ridica suspiciunea unei suprainfecții bacteriene: febra care persistă mai mult de trei zile sau reapare după o perioadă în care copilul părea mai bine, secrețiile nazale care devin groase, galben-verzui și persistente, tusea care se agravează sau reapare mai intens, ori durerea de ureche.
În aceste cazuri, este important să mergeți la medic pentru o evaluare.
Dr. Adina Nanu: Printre cele mai frecvente greșeli se numără administrarea de antibiotice fără recomandare medicală, folosirea excesivă a siropurilor pentru tuse, administrarea simultană a mai multor medicamente cu aceeași substanță activă și supraîncălzirea copilului sau a camerei.
O altă greșeală este așteptarea ca tratamentul să „vindece” rapid viroza – de fapt, rolul medicamentelor este să amelioreze simptomele, nu să facă virusul să dispară mai repede. Administrarea inutilă de antibiotice poate, în plus, să deregleze flora bacteriană și să favorizeze complicațiile pe care părinții își doresc de fapt să le evite.
Dr. Adina Nanu: Cel mai simplu mod este prin exemplul personal. Dacă părinții se spală pe mâini des și corect, copilul va copia acest obicei. Regulile de igienă pot fi transformate într-un joc: cântatul unui cântecel scurt cât timp se spală pe mâini, oferirea de șervețele colorate sau „misiunea” de a-și acoperi gurița când strănută.
Copiii învață repede prin repetiție și prin felul în care văd că se comportă adulții din jur.
Dr. Adina Nanu: Virozele fac parte din copilărie și, oricât ne-am dori, nu le putem evita complet. Ele ajută sistemul imunitar să se maturizeze. Rolul părinților este să ofere copilului îngrijirea de bază – odihnă, lichide, alimentație echilibrată, aer curat – și să urmărească semnele de alarmă care impun un consult medical.
Un aspect esențial este tratamentul corect: antibioticele nu grăbesc vindecarea virozelor și, folosite inutil, pot chiar să slăbească imunitatea și să favorizeze complicațiile. Decizia de tratament trebuie să rămână la medic. Cu răbdare și grijă, majoritatea virozelor trec fără probleme, iar copiii devin mai puternici.
Dr. Adina Nanu: E firesc să ne dorim să rămânem sănătoși, ca să putem avea grijă de copil atunci când este bolnav. Chiar dacă nu putem evita mereu răcelile, putem să reducem riscul cu gesturi simple: spălatul pe mâini, aerisirea camerei, șervețele de unică folosință și evitarea folosirii la comun a paharelor sau tacâmurilor.
Și părinții trebuie să aibă grijă de ei: odihnă, mâncare echilibrată și lichide suficiente. Iar vaccinul antigripal este o soluție bună pentru a ne proteja și pe noi, dar și familia întreagă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
