De ce ajunge un adolescent „cuminte” să îmbrățișeze comportamentul negativ? Radu Leca: „Creierul caută intens statut, apartenență”
31 Ianuarie 2026
Mulți părinți, cu cele mai bune intenții, încurajează la fericire necontenită folosind expresii precum „Hai, zâmbește!” sau „Nu-ți face griji, totul va fi bine!”. Însă aceste mesaje aparent pozitive pot avea un efect invers celui dorit.
Fenomenul este cunoscut sub numele de „pozitivism toxic” - o abordare care minimalizează emoțiile reale ale copiilor și le transmite că tristețea, furia sau frustrarea nu sunt acceptabile.
7 fraze de evitat și ce le putem spune în schimb:
SURSA FOTO: Freepik.com@prostooleh
„Nu e chiar așa grav”
De ce să evităm: diminuăm ceea ce copilul simte, invalidându-i emoțiile.
Alternativă: „Văd că te afectează. Vrei să-mi spui mai mult?”
„Zâmbește, nu fi trist!”
De ce să evităm: transmiți că tristețea este inacceptabilă și trebuința de a o ascunde.
Alternativă: „E în regulă să fii trist. Și eu simt asta uneori. Vrei un îmbrățișare?”
„Fă tot ce poți vedea partea bună” / „Gândește pozitiv”
De ce să evităm: ne ignoră sentimentele negative, ca și cum nu ar exista.
Alternativă: „Înțeleg că asta te supără. Când te simți pregătit, putem găsi împreună ceva ce te ajută să te simți mai bine.”
„Alții au probleme mai mari” / „Ar putea fi și mai rău”
De ce să evităm: compararea suferinței copiilor îi minimizează și le ignoră durerea.
Alternativă: „Știu că este dificil pentru tine. Sunt aici dacă vrei să vorbim.”
„Nu plânge”
De ce să evităm: plânsul este important în exprimarea emoțiilor.
Alternativă: „Plânge dacă simți nevoia. Sunt aici lângă tine.”
„Totul se întâmplă cu un motiv”
De ce să evităm: această frază poate face copilul să creadă că suferința e meritată.
Alternativă: „Uneori lucrurile sunt grele, dar putem trece peste ele împreună.”
„Nu te da bătut”
De ce să evităm: uneori renunțarea este calea corectă, nu un eșec.
Alternativă: „Dacă simți că nu mai poți, e în regulă să faci o pauză. Ce ai făcut până acum e important.”
CITEȘTE ȘI:
De ce copiii repetă aceleași întrebări sau acțiuni?
Nu vrei să devii un părinte viral „FAFO”? „Încearcă ACEASTĂ metodă”, recomandă experții în parenting
