Prof. univ. dr. Mircea Duțu avertizează în cadrul emisiunii DC Edu, moderată de prof. univ. dr. Sorin Ivan, că transformările actuale sunt „fără precedent” și necesită reevaluarea completă a vieții spirituale și a cadrului de reglementare. Reforma școlară este imperativă în fața „vertijului tehnologic”: sistemul trebuie adaptat pentru a evita efectele psihologice negative ale utilizării abuzive a noilor instrumente.
Prof. univ. dr. Mircea Duțu avertizează că, deși IA reprezintă un triumf al geniului uman, ea aduce o serie de efecte ambivalente. Pe de o parte, IA aduce progres, pe de altă parte, „creează noi pericole de amploare deosebită și efecte posibile indezirabile din ce în ce mai importante”.
În privința învățământului, este necesar să se ia în considerare ambele perspective. Tehnologia inovantă are un impact pozitiv, permițând minimalizarea erorii și ameliorarea experienței didactice, diversificând și perfecționând metodele de transmitere a cunoștințelor.
Evoluția civilizației umane a fost marcată de o serie de revoluții tehnologice care au determinat progresul umanității. Prima Revoluție Industrială (1.0) a fost generată de inventarea motorului cu abur, urmată de Revoluția 2.0, bazată pe electricitate, legată de Edison. A treia revoluție (3.0) a adus noile tehnologii precum computerul, sateliții și internetul. Apoi, a urmat a patra revoluție (4.0), sub genericul Internet of Things, care a transformat profeția lui Marshall McLuhan despre satul global (din 1962) într-o realitate, realizând conectivitatea generală și interconectivitatea universală.
Iată că, deși părerile sunt împărțite, evoluția nu poate să contrazică faptul că „cea de a cincea revoluție în care am intrat 5.0 [este] inteligența artificială, o revoluție în care abia am intrat și se întâmplă deja lucruri cu o viteză fulgerătoare”.
Prof. Duțu subliniază caracterul radical al schimbărilor actuale: „Dar ceea ce se întâmplă acum este ceva fără precedent prin amploarea și profunzimea transformărilor pe care le presupune”. Acesta nu este un progres sectorial, suntem în prezența unei revoluții de ruptură.
Potrivit expertului, inovația tehnologică în forma sa cea mai radicală „nu se mai limitează la a transforma sectoare sau practici ci ajunge să pună în discuție fundamentele generale ale societății economiei cadrului de reglementare și a vieții spirituale”.
Această revoluție reprezintă o a doua față a singularității umanității, după ce, în 2010, Paul Croiton a introdus conceptul de Antropocen, arătând cum specia umană a devenit o forță geologică cu impact major asupra mediului. Acum, singularitatea se manifestă prin faptul că „ființa umană își creează structuri care îi preiau și prin asemănare îi reproduc funcțiile cognitive”.
Se ridică întrebarea dacă nu vom asista la o combinare între inteligența naturală a creierului și cea creată de el, cea artificială.
Termenul de Inteligență Artificială (IA) a fost inventat în urmă cu 70 de ani și desemnează un ansamblu de teorii și tehnici menite să conceapă sisteme informatice capabile să realizeze funcții cognitive: a percepe, a învăța, a reacționa, a adapta și a interacționa.
Deși transformările sunt profunde, ele se petrec adesea discret. IA transformă modul „de a gândi a lucra a decide a învăța fără a face zgomot”, fiind puțin percepută în dimensiunea și profunzimea ei de publicul larg, deoarece are loc în laboratoarele militare sau sub confidența marilor afaceri.
O caracteristică esențială a IA 5.0 este „accelerarea extraordinară a progresului tehnic”. În faza actuală, vorbim de inteligența artificială generativă, care creează conținuturi de text, imagine sau video.
Profesorul Duțu remarcă impactul puternic și complex al IA: „inteligența artificială remodelează întreaga existență umană”.
Unul dintre cele mai mari avantaje pozitive este personalizarea procesului educațional. „Inteligența artificială permite personalizarea învățării în funcție de nevoile și capacitățile de asimilare ale fiecăruia dintre subiecții respectivi”.
De exemplu, tehnologia poate propune elevilor diferite forme adaptate nivelului lor de învățare, crescând eficiența și integrarea lor.
Impactul IA depășește însă simpla îmbunătățire a accesului la informație (precum în cazul internetului), afectând întregul sistem didactic. Pentru a depăși impasul creat de acest vertij tehnologic, „sistemul școlar trebuie să înceapă chiar de la regândirea sa”.
Dacă sistemul nu va reuși să se adapteze, există riscul ca IA să-l orienteze doar spre evaluare și ținte concrete pentru anumite persoane.
Prof. univ. dr. Mircea Duțu atrage atenția asupra unui aspect psihologic grav: consecința unei recurgeri sistematice și fără precauție la aceste instrumente, în special de către copii și adolescenți, este „aceea de desvățare de a gândi”.
Funcțiile naturale ale creierului sunt mai puțin sau deloc utilizate, ceea ce duce la ieșirea lor din funcțiune, iar „cortexul lor este sărăcit și pus în dificultate, cortexul frontal”. Învățarea este o gimnastică, iar dacă totul este digitalizat, „pierdem capacitatea de a merge mai departe”.
Înțelegerea și învățarea modului de utilizare a instrumentelor de inteligență artificială devine o necesitate pentru întreg ciclul de pregătire, de la formele preșcolare până la postuniversitar. „Va fi o cursă extraordinară pentru a cunoaște și a folosi noile instrumente”, spune profesorul.
Marile școli europene și occidentale își pun problema modului în care asimilează și promovează IA. Fiecare individ trebuie să devină un fel de inginer de start-up, adică să înțeleagă „cum accesăm cum discutăm cu mașina gânditoare și cum reușim să o transformăm în partenerul nostru de activitate”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
