„Puii de om” vin pe lume într-un stadiu mai puțin avansat de dezvoltare decât alte mamifere și au nevoie de mai multă îngrijire fizică și emoțională.
Deoarece nou-născutul nu este capabil să se agațe de mama sa, mama este cea care trebuie să-i ofere acel contact fizic care oferă căldură și afecțiune și îi permite nou-născutului să se simtă iubit și protejat pe măsură ce ”intră” în viață.
Dar nu numai: contactul fizic influențează și unele funcții corporale ale nou-născutului. Este suficient să spunem că, atunci când, imediat după naștere, nou-născutul gol și uscat este poziționat piele pe piele pe piept, o mamă este capabilă să mențină o temperatură corporală adecvată a micuțului ei în același mod ca și aparatele de încălzire foarte avansate.
Mai multe studii au documentat că acest contact piele pe piele dintre mamă și nou-născut, imediat după naștere, produce avantaje atât din punct de vedere al sănătății fizice, cât și emoționale și promovează alăptarea.
Contactele fizice (fiind piele pe piele la naștere, mângâieri și îmbrățișări în etapele ulterioare) contribuie la desfășurarea unor activități esențiale pentru dezvoltarea fizică, emoțională și psihologică regulată precum respirația, vigilența, apărarea imunitară, sociabilitatea și sentimentul de securitate.
Acest contact ar trebui să aibă loc în prima oră după naștere și să dureze cel puțin 60 de minute pentru a oferi nou-născutului timp să-și revină din oboseala implicată în experiența nașterii, să găsească mamelonul mamei și să se prindă pentru alăptare, sfătuiesc specialiștii din domeniu.
Imediat după naștere, moașa usucă nou-născutul și îl așează pe pieptul mamei, acoperindu-l cu o cârpă uscată și caldă și având grijă să nu întrerupă contactul direct cu mama sa.
Mama și bebelușul se odihnesc împreună: mama își poate observa astfel bebelușul cu tandrețe, îl poate ține aproape de ea, îl poate mângâia și îi șoptește primele cuvinte. Bebelușul nou-născut își mișcă încet capul în direcția vocii mamei sale pe care o recunoaște că a ascultat-o înainte de naștere, când era încă în pântece.
În ceea ce privește relația mamă-copil la naștere, ghidurile OMS recomandă amânarea clampării cordonului ombilical de la unul până la trei minute după naștere pentru a încuraja o trecere suplimentară a sângelui din placenta mamei la nou-născut: această practică garantează o tranziție mai fiziologică de la starea fătului, la cea a nou-născutului.
Contactul piele pe piele are beneficii atât de importante încât ar trebui oferit, cu metode și timp ușor diferite, chiar și după o cezariană necomplicată.
Pentru a facilita activarea acestei proceduri, ar fi important ca mama să comunice în mod explicit profesioniștilor care o urmăresc în timpul sarcinii dorința de a efectua contact piele pe piele chiar și în cazul unei operații cezariene.
Odată ce s-a obținut implicarea echipei operatorii, vor fi puse în aplicare câteva măsuri care vor permite bebelușilor care nu au nevoie de o asistență specială imediat după naștere să fie plasați pe pieptul mamei pentru a permite contactul imediat piele pe piele:
- mama va fi pusă să poarte halat de operație fără mânecă pentru a oferi nou-născutului acces mai ușor la pieptul mamei;
-electrozii de monitorizare cardiacă vor fi aranjați astfel încât toracele mamei să rămână cât mai liber.
Legătura (sau atașamentul mamă-bebel) apare la contactul piele pe piele
Odată cu acest prim contact și cu aceste prime priviri, se naște relația mamă-copil, o relație foarte puternică care va dura toată viața.
Contactul piele pe piele stabilizează temperatura corpului bebelușului
Contactul piele pe piele după naștere permite menținerea constantă a temperaturii corpului nou-născutului și îl ajută să facă față în mod adecvat schimbării de temperatură care apare după naștere. Nou- născutul se calmează și plânge mai puțin.
Contactul piele pe piele favorizează alăptarea
La contactul piele pe piele, mama este ajutată să producă oxitocină care favorizează producerea mai întâi de colostru și, după câteva zile, lapte.
Datorită contactului piele pe piele, bazându-se pe instinctele și simțurile sale (atingere, miros, auz, gust și vedere), nou-născutul este condus să caute sânul mamei și să se prindă de mamelon. Atașarea timpurie de sân este importantă deoarece permite nou-născutului să fie hrănit cu colostru și stimulează producția de lapte.
Contactul piele pe piele promovează dezvoltarea neurologică, psihologică și fizică a bebelușilor prematur
Copiii născuți prematur au și mai mult nevoie de contact cu mama lor: în acest caz este o adevărată terapie care este capabilă să favorizeze dezvoltarea neurologică, psihologică și fizică a bebelușilor prematuri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil