Într-un nou episod Părinți Prezenți, Alexandra Șerb, coach transformațional pentru părinți cunoscută și ca „Mamă la pătrat”, explică cum putem cultiva inteligența emoțională nu doar acasă, ci și la școală.
„Alexandra, într-un sistem școlar preocupat în continuare de rezultate, teme, performanțe și competiții, emoțiile copilului rămân adesea pe ultimul loc – dacă nu complet invizibile. Un copil sensibil, care plânge, care se retrage când e copleșit sau care își exprimă frustrarea poate fi imediat etichetat drept «problematic», «prea slab» sau chiar «prost crescut». Cum ne putem aștepta ca un copil să-și dezvolte inteligența emoțională într-un mediu care nu lasă spațiu pentru emoții?” a întrebat moderatoarea emisiunii Părinți Prezenți, Loredana Iriciuc.
Alexandra Șerb atrage atenția asupra unei erori de percepție majore în educație:
„Începând să-l vedem și să schimbăm lentila asta prin care îl vedem pe copil. Copilul atinge sentimentul de siguranță când se simte văzut, ascultat, alinat, că nu se simte singur cu durerea lui.
Momentul-cheie când putem să producem o schimbare în copil este când schimbăm lentila și nu mai văd «copilul e problematic». Văd că copilul e agitat la oră, deci «ia uite-l ce obraznic e» sau «nu poate să stea locului», «nu se concentrează».
Dacă ne uităm dedesubtul oricărei provocări de tipul acesta, noi vom vedea, de fapt, fie că el are o nevoie neîmplinită de genul poate are nevoie mai mare de a se exprima fizic, de a se mișca, are o nevoie mai mare de mișcare. Ok, nu e ceva rău, nu? Hai să găsim soluții atunci, pentru că asta e ideea”, spune experta la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
„În momentul în care noi taxăm comportamentul și nu-l vedem dedesubt pe copil, ce are el, de fapt, care e nevoia lui, noi inhibăm practic și îl rușinăm, se simte inadecvat, el nu simte că contează acolo și cu asta va pleca în viața, așa se va raporta și el la el”, mai adaugă Alexandra Șerb.
Copiii care nu sunt văzuți cu adevărat, care sunt corectați în mod repetat fără înțelegere, ajung să dezvolte o voce interioară foarte critică.
„Noi nu ne dorim treaba asta, de aia pedepsele, taxarea comportamentelor, judecata, rușinarea în fața clasei sau eu știu ce alte metode care par că funcționează pe moment, ele vin cu niște costuri foarte mari pe termen lung. Afectează stima de sine și felul în care ei ajung să aibă o voce interioară foarte critică”, subliniază experta.
SURSA FOTO: freepik.com @Stockbusters
„Ajută foarte mult să ne uităm la comportament, la ce se află dedesubtul comportamentului și de acolo să plecăm.
Eu înțeleg că la clasă este un adult profesor și sunt 25-30 de copii. Da, nu putem să stăm să ascultăm emoțiile copilului așa cum o facem acasă.
De aia e important de menționat că inteligența emoțională este responsabilitatea părinților. Noi de acasă trebuie să punem bazele și încă de mici, de când se nasc în interacțiuni repetate”, explică Alexandra Șerb.
Dar școala nu ar trebui să devină un spațiu care contrazice complet ceea ce construim acasă.
„Ideal ar fi ca și la școală să se continue această abordare și acest mod de a relaționa cu copilul”, mai subliniază experta.
Desigur, un profesor nu poate sta o jumătate de oră cu un copil care face un tantrum. Dar poate face altceva în aceeași energie:
„Acuma, modul în care noi stabilim siguranța emoțională și relațională cu copilul acasă e într-un fel și la școală în altfel.
Acasă conținem emoțiile, am timp să stau copilul jumătate de oră că plânge și se tăvălește și face tantrum și sunt acolo pentru el și gestionez într-un fel, la școală, desigur, un profesor nu poate să facă asta, dar poate să facă alte lucruri în aceeași energie și în aceeași intenție de a crea acea siguranță emoțională, să-l vadă pe copil, să-l vadă că îi e greu, să se oprească ca să-i spună «hei, te văd că ți-e greu și sunt aici pentru tine»”.
SURSA FOTO: freepik.com @The Yuri Arcurs Collection
Dacă un copil manifestă constant un anumit tipar, agitație, întreruperi, dificultăți de concentrare, Alexandra Șerb spune că nu trebuie „reparat”, ci înțeles.
„Dacă lucrurile sunt mai grave, să zicem, mai grave în sensul că copilul are provocări mai mari. De exemplu, observăm un pattern: copilul tot timpul se mișcă, deranjează, vorbește tare, atunci mă opresc și mă gândesc împreună cu părintele care e nevoia copilului și cum pot eu să-l ajut în setting-ul ăsta de la școală, ca el să își atingă potențialul, să înflorească din punct de vedere cognitiv și să învețe.
Ce ne stă în cale? Energia! Ok, hai să vedem cum poți să creezi un colț, un loc în clasă, un mod în care el poate să proceseze acea energie într-un fel în care să nu-i deranjeze pe ceilalți.
Iată un mod prin care putem să onorăm și nevoia copilului și să creăm și siguranță emoțională și nici să nu ne împiedice desfășurarea orelor sau atenția pentru restul clasei”, mai spune experta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil