Lipsa somnului în rândul copiilor a devenit un fenomen care afectează direct sănătatea lor și dinamica familiilor.
Wendy Troxel, cercetător în domeniul somnului, avertizează că vorbim despre o adevărată epidemie și că multe școli încep cursurile la ore care contrazic biologia adolescenților. Ea atrage atenția că ei au nevoie de opt până la zece ore de somn pe noapte, însă doar unul din zece reușește să atingă acest nivel.
Troxel descrie foarte personal acest haos matinal și spune „este 6 dimineața, întuneric beznă afară. Fiul meu de 14 ani doarme adânc în patul său, somnul nepăsător, adânc al unui adolescent”, iar acest ritual al trezirii îi pare o încercare aproape imposibilă, fiindcă „cum pot, știind ceea ce știu și făcând ceea ce fac ca să trăiesc, să îi fac asta fiului meu”.
SURSA FOTO: freepik.com @pvproductions
Cercetătoarea explică faptul că adolescența aduce o întârziere naturală a ceasului biologic intern, determinată de schimbări în secreția de melatonină.
Adolescenții încep secreția melatoninei în jurul orei 11 seara, moment care apare „cu două ore mai târziu decât la adulți sau copiii mai mici”. Consecința directă este că un adolescent se poate culca doar la o oră târzie, iar trezirea forțată la șase dimineața devine o agresiune asupra unui organism încă adormit.
Troxel afirmă că „trezirea unui adolescent la 6 am este echivalentul biologic al trezirii unui adult la 4 am”, o comparație care schimbă complet perspectiva și care îi ajută pe părinți să înțeleagă de ce diminețile sunt atât de dificile.
Troxel completează această imagine folosind propria experiență, declarând că „în zilele ghinioniste când trebuie să mă trezesc la 4 am, sunt un zombi. Inutilă funcțional. Nu pot gândi eficient, sunt irascibilă și probabil nu ar trebui să conduc o mașină”, iar exact în acest fel se simt mulți adolescenți în fiecare zi de școală.
Adolescența reprezintă o etapă de dezvoltare accelerată a creierului, cu impact asupra raționamentului, capacității de analiză și luării deciziilor.
Privarea de somn afectează funcțiile cognitive, emoționale și fizice. Troxel spune că lipsa somnului are efecte clare fiindcă „nu se pot concentra, atenția lor e la pământ și mulți vor prezenta semne în comportamentul lor care imită ADHD-ul”. Ea atrage atenția că numeroase reacții atribuite frecvent adolescenței, precum iritarea sau apatia, pot fi explicate prin lipsa cronică de somn, un fenomen ignorat în multe familii.
Conexiunile dintre somnul puțin și vulnerabilitatea psihică sunt deosebit de îngrijorătoare. În cercetările coordonate de Troxel s-a descoperit că adolescenții care dorm insuficient sunt „cu 55 la sută mai predispuși la folosirea alcoolului”.
Un studiu amplu pe 30.000 de liceeni a arătat că „pentru fiecare oră de somn pierdută, a fost o creștere de 38 la sută a sentimentelor de tristețe și deznădejde și o creștere de 58 la sută a încercărilor de sinucidere”, cifre care arată gravitatea unui fenomen care depășește cu mult simpla oboseală matinală.
Somnul insuficient crește și riscurile fizice, de la probleme cardiace până la diabet, iar pericolul cel mai vizibil pentru comunitate apare atunci când un adolescent obosit se urcă la volan. Troxel subliniază că a dormi cinci ore sau mai puțin pe noapte „este echivalentul condusului cu un conținut de alcool în sânge mai mare decât limita legală”.
Studiile realizate în ultimii ani au demonstrat că amânarea orei de începere a cursurilor aduce schimbări pozitive în multe școli. Troxel afirmă că „descoperirile sunt fără echivoc”, iar cercetările arată că ora de culcare rămâne aceeași, în timp ce ora de trezire se mută mai târziu, ceea ce produce un somn mai lung.
Adolescenții care încep școala mai târziu ajung la ore mai odihniți, sunt mai prezenți și au rezultate mai bune la testele standardizate, unde „notele la matematică și citire au crescut de la două până la trei procente”.
Un cartier a raportat o reducere de 25% a absențelor, ceea ce arată impactul real al unei simple schimbări de program. Troxel spune că efectele pozitive pot fi comparate cu transformări importante din sistem, pentru că impactul este „la fel de puternic ca reducerea numărului de studenți cu o treime sau înlocuirea unui profesor așa și așa dintr-o clasă cu unul cu adevărat uimitor”.
În plus, sănătatea mentală și fizică a elevilor se îmbunătățește, iar familiile raportează un nivel mai bun al armoniei zilnice. Comunitățile observă efecte directe asupra siguranței publice, cu o „reducere de 70 la sută” a accidentelor de mașină într-un cartier care a schimbat ora de începere a cursurilor.
Troxel recunoaște că schimbarea orei de începere a școlii vine cu provocări care variază de la rute noi pentru autobuze, costuri suplimentare de transport sau impact asupra activităților sportive și a programelor de supraveghere înainte sau după ore.
Ea spune însă că „acestea sunt probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Nu sunt scuze valide pentru că nu reușim să facem lucrul corect pentru copiii noștri”, iar modificarea orarului reprezintă un pas necesar pentru sănătatea adolescenților.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
În Marea Britanie, cercetătorii susțin ideea unei schimbări similare. Dr Paul Kelley explică faptul că insistarea asupra unui program matinal sever provoacă o pierdere de până la două ore de somn pe zi la adolescenți și că această realitate reprezintă „o problemă uriașă pentru societate”. Kelley spune că organismul majorității persoanelor între 10 și 55 de ani nu este construit să se trezească devreme și că „toate dovezile arată același lucru”, fiindcă nu există efecte negative ale începerii mai târzii a școlii și nu există efecte pozitive ale începerii mai devreme.
El și echipa sa au demarat proiectul Teensleep, un studiu în care o sută de școli vor începe orele la zece dimineața, iar unele dintre ele vor primi și educație pentru somn, cu accent pe reducerea expunerii la lumină artificială înainte de culcare.
Kelley afirmă că această inițiativă va deveni „cel mai mare studiu controlat randomizat din lume” pe tema somnului adolescenților.
Profesorul Derk Jan Dijk consideră această cercetare necesară, dar atrage atenția că schimbările de program nu sunt suficiente dacă nu sunt însoțite de ajustări ale obiceiurilor de seară. El spune că adolescenții tind să adoarmă tot mai târziu, iar mediul luminat artificial are un rol important în acest proces, fapt care îl face să întrebe dacă o schimbare de orar va rezolva complet problema sau doar o va muta spre alt interval.
Mesajul oamenilor de știință este limpede. Adolescenții au un ceas biologic diferit, iar programul școlar obișnuit îi obligă să funcționeze într-o stare de privare de somn care le afectează sănătatea, performanța și siguranța.
În comunitățile care au avut curajul să schimbe lucrurile, rezultatele sunt vizibile. Wendy Troxel invită părinții și profesorii să vadă puterea reală a somnului și spune că ar trebui să ne gândim „ce cadou ar fi pentru copiii noștri să fie capabili să se trezească natural, în armonie cu procesele biologice”.
Câte ore de somn ar trebui să aibă un copil în funcție de vârsta sa? Sfaturi de la un pediatru
Doar 1 din 7 copii de școală primară doarme suficient. Ce trebuie să știe părinții!
Sfaturi pentru un somn liniștit: iluminarea corectă a camerei bebelușului
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
