Parentingul blând autentic poate fi uneori greu de aplicat și obositor pentru părinți.
Popularizat în special în mediul online de noile generații de părinți care vor să se desprindă de stigmatul problemelor de sănătate mintală și de stilurile autoritar-disciplinare, parentingul blând are la bază trei principii: reglarea emoțională a părintelui, dezvoltarea conștiinței de sine și a autoreglării copilului și un echilibru între afecțiunea fizică și cea emoțională.
Prin crearea unui spațiu în care copilul își poate exersa inteligența emoțională, în loc să fie redus la tăcere prin reguli stricte sau pedepse, se urmărește ca acesta să devină un adult echilibrat, fericit și sănătos.
Totuși, potrivit specialiștilor, precum psihologul Annie Pezalla, mulți părinți care practică parentingul blând ajung să se epuizeze, încercând să respecte la perfecție acest stil. Multe dintre comportamentele considerate „nepoliticoase” la copiii crescuți astfel nu apar din cauza unor tehnici greșite, ci din cauza limitelor vagi, a oboselii și a confuziei cu care se confruntă părinții zi de zi.
Iată lucrurile pe care copiii crescuți prin parenting blând le fac și pe care alții le percep ca fiind lipsă de respect, conform Your Tango.
SURSA FOTO: freepik.com @Gray StudioPro
În loc să învețe copiii că adulții trebuie respectați doar pentru că sunt mai mari sau pentru că părinții „sunt șefi în casă”, mulți adepți ai parentingului blând îi încurajează pe cei mici să caute răspunsurile în interior, să gândească critic și să pună întrebări.
Astfel, pe măsură ce cresc, acești copii tind să conteste autoritatea, fie la școală, la serviciu sau în relațiile cu rudele mai în vârstă. Ceea ce alții consideră obraznicie este, de fapt, rezultatul unui stil educațional care le-a cultivat curiozitatea și libertatea de exprimare.
Atunci când emoțiile sunt pedepsite, copilul învață să le considere ceva „rău”. De aceea, părinții blânzi aleg să le permită copiilor să își exprime trăirile așa cum simt, chiar dacă asta înseamnă o criză de plâns în supermarket.
Problema apare atunci când lipsa de limite îi face pe copii să nu știe cum să își gestioneze emoțiile în contexte sociale sau dificile.
Emoțiile nu trebuie demonizate, dar copiii au nevoie să învețe cum să le regleze, pentru a nu fi copleșiți de furie sau frustrare în situații nepotrivite.
Părinții autoritari se așteaptă ca regulile să fie urmate orbește. În schimb, parentingul blând îi învață pe copii că au dreptul să își exprime nevoile, să își stabilească limite și să spună „nu”.
Chiar și un gest simplu, precum refuzul unei îmbrățișări din partea unei rude, este adesea perceput ca lipsă de respect de către ceilalți.
Însă, pentru copil, este un exercițiu de autonomie și respect de sine.
Psihologul Becky Kennedy atrage atenția că mesajul corect ar trebui să fie: „Ești centrul universului meu, dar nu ești centrul lumii”.
Mulți părinți blânzi, însă, merg prea departe și încurajează copilul să își prioritizeze întotdeauna nevoile, uitând să îl învețe și importanța empatiei față de ceilalți.
De aici apare adesea percepția de egoism.
Un studiu publicat în Frontiers in Psychology arată că cei mai echilibrați copii sunt cei crescuți cu un stil parental cald, dar și ferm. În schimb, copiii crescuți doar prin parenting blând tind să își exprime emoțiile oricând și oriunde, așteptând de la ceilalți același grad de toleranță și atenție ca din partea părinților lor.
De aceea, răspunsurile „obraznice” sau replicile directe sunt adesea considerate lipsite de respect, deși, pentru copil, reprezintă doar o formă de a-și exprima sincer emoțiile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.