Ajunsă într-o clasă unde nu existau reguli clare, Hélène, învățătoare la o școală primară, a știut că trebuie să intervină.
Pentru a readuce liniștea și ordinea, a pus în practică un sistem vizual de comportament, bazat pe șapte culori. Acest instrument, simplu și adaptabil, a schimbat radical viața de zi cu zi a elevilor ei.
„Când am intrat pentru prima dată în clasă și am văzut că nu era stabilit niciun cadru, mi-am spus că trebuie să fac ceva”, povestește ea.
Elevii erau agitați, iar atmosfera era haotică. Așa că, imediat după vacanța de Paște, Hélène le-a prezentat „diagrama comportamentului”, explicându-le scopul ei: „Nu era pentru a-i pedepsi sau a-i face de rușine, ci pentru a-i sprijini și pentru a crea o înțelegere clară între noi”.
În paralel, a introdus și un orar vizual, pentru a le oferi copiilor repere clare pe parcursul zilei.
SURSA FOTO: freepik.com @dotshock
Diagrama pornește de la roșu, care semnalează un comportament inacceptabil, și ajunge până la roz, culoarea exemplară. În fiecare luni, toți elevii încep de la verde.
În funcție de comportamentul din clasă sau din curte, aceștia pot „urca” sau „coborî” pe scala culorilor.
Vinerea are loc o recapitulare a săptămânii. Fiecare copil colorează o medalie în nuanța la care a ajuns, iar aceasta trebuie semnată de părinți.
„Unii copii plângeau la sfârșitul săptămânii, unii de tristețe, alții de bucurie”, povestește Hélène.
Cei care ajungeau la roz beneficiau, săptămâna următoare, de un mic privilegiu: puteau scrie temele la catedră, cântau muzică pentru clasă sau aveau acces la alte activități speciale.
Însă nu favoriții primeau aceste recompense, ci copiii care le meritau cu adevărat.
„Era greu să ajungi la roz. Dar i-am încurajat mereu, spunându-le că eforturile lor vor fi răsplătite”, spune învățătoarea.
Și chiar au fost. Unii copii au izbucnit în lacrimi de bucurie atunci când, în sfârșit, au ajuns în vârful scalei.
Efectele s-au văzut rapid.
„De îndată ce mă apropiam de tablă, elevii stăteau la coadă. Uneori, chiar ei îmi aminteau că trebuie să o folosesc!” explica Hélène. Motivația era reală: copiii își doreau să fie felicitați, să-și facă părinții mândri și să primească recompense.
Atmosfera din clasă s-a schimbat, iar tensiunile s-au redus considerabil: „Au apărut schimburi reale de replici între noi, și a fost extraordinar”.
Desigur, a durat câteva săptămâni până când sistemul a fost luat cu adevărat în serios.
„La început, unii elevi au crezut că nu se va schimba nimic. Dar când au văzut privilegiile colegilor și că medaliile trebuiau semnate de părinți, au înțeles”.
Departe de a fi un simplu instrument disciplinar, această tablă a devenit o sursă de motivație și un instrument pe care Hélène îl recomandă în orice clasă.
Pe măsură ce profesorii se pregătesc pentru începerea noului an școlar, știu deja cum să se echipeze!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.