Problemele semnalate de profesori în legătură cu elevii din ziua de azi nu sunt doar motive de preocupare pentru părinți, ci ar trebui să ridice semne de întrebare și la nivel social.
Mai ales în contextul lumii post-pandemice, sistemul de învățământ se confruntă cu o serie de dificultăți majore, care afectează semnificativ performanțele elevilor, atât din punct de vedere academic, cât și personal și social.
De la lipsa personalului calificat și profesori slab remunerați, până la comportamente inadecvate în clasă și distrageri cauzate de tehnologie, mediul școlar a devenit tot mai dificil.
Astăzi, sala de clasă nu mai este doar un spațiu dedicat învățării, ci și un loc unde elevii și profesorii fac față unor provocări multiple, zi de zi.
Elevii din această generație se confruntă cu probleme tot mai frecvente, iar profesorii observă o serie de comportamente și atitudini care ar trebui să-i pună serios pe gânduri pe părinți. Nu pentru că vina le-ar aparține copiilor, ci pentru că sistemul educațional și conducerea școlilor nu reușesc, de cele mai multe ori, să gestioneze și să răspundă adecvat nevoilor lor specifice.
Iată câteva dintre cele mai frecvente nemulțumiri exprimate de profesori în legătură cu această generație, semnale de alarmă care ar trebui să-i determine pe părinți să se implice mai activ în viața emoțională și educațională a copiilor lor, potrivit Your Tango.
SURSA FOTO: freepik.com @alrasyiqin
Cercetări recente arată îngrijorător că aproape două treimi dintre elevii de clasa a patra nu citesc la un nivel competent. Clasele primare nu reușesc să atingă obiectivele de înțelegere a textului, iar pe măsură ce elevii avansează în școală, dificultățile se amplifică.
Printre cauzele invocate se numără expunerea excesivă la tehnologie, nevoia de satisfacție imediată și lipsa lecturii în familie, toate acestea contribuind la scăderea nivelului de alfabetizare.
Această problemă este una dintre cele mai frecvent semnalate de profesori și ar trebui să le dea de gândit părinților. Deși inteligența artificială și tehnologia pot fi utile în educație, un sfert dintre cadrele didactice consideră că AI a făcut mai mult rău decât bine, afectând capacitatea elevilor de a înțelege textele, de a se concentra și de a depune efort susținut în procesul de învățare, potrivit Centrului de Cercetare Pew.
Telefoanele mobile, învățarea online și anxietatea socială din mediul școlar contribuie la scăderea capacității de concentrare a elevilor din generațiile actuale.
Mulți dintre ei au dificultăți reale în a fi atenți în timpul orelor, iar acest lucru le afectează nu doar rezultatele școlare, ci și motivația și disciplina muncii.
Adesea, lipsa de concentrare este etichetată drept comportament inadecvat, când, de fapt, reflectă o nevoie emoțională și socială neacoperită.
Studiile, precum cel publicat în OxJournal, arată că timpul petrecut în fața ecranelor încă din primii ani de viață poate întârzia dezvoltarea și poate duce la probleme de atenție și hiperactivitate chiar înainte de începerea școlii.
Lipsa concentrării merge adesea mână în mână cu lipsa motivației, două dintre cele mai des întâlnite nemulțumiri ale profesorilor legate de această generație de elevi.
Pe forumuri dedicate profesorilor, cum este Reddit, tot mai mulți dascăli spun că, deși le oferă elevilor resursele necesare pentru a reuși, aceștia nu par dispuși să depună un efort real pentru performanță.
Pe fondul unei combinații de frustrare, lipsă de concentrare și izolare socială, mulți copii se confruntă cu dificultăți emoționale care le subminează motivația academică.
Conform unui studiu realizat de Kahoot, problemele de sănătate mintală, precum anxietatea, depresia sau singurătatea, afectează elevii din generația actuală într-o măsură mai mare decât în trecut. Acestea influențează în mod direct capacitatea lor de a se concentra și de a se implica activ în procesul educațional.
Distragerile cauzate de tehnologie, presiunea socială și problemele emoționale sunt plângeri frecvente ale profesorilor. Toate acestea ar trebui să-i îngrijoreze profund pe părinți, pentru că impactează nu doar performanța școlară a copiilor, ci și echilibrul lor emoțional și viitorul profesional.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Un studiu publicat în revista Learning, Culture, and Social Interaction arată că mulți elevi nu pot numi nici măcar un subiect legat de școală despre care ar fi entuziasmați să afle mai multe.
Mulți declară că „fac doar ce li se spune” în cadrul orelor pe care le consideră „plictisitoare”, precum matematica sau științele.
Deși această atitudine nu este complet nouă și se regăsea și la generațiile anterioare, experții consideră că fenomenul a devenit „alarmant”. Ei atrag atenția că succesul de mai târziu și dorința de a învăța pe tot parcursul vieții se construiesc în primii ani de școală.
Tocmai de aceea, cultivarea curiozității și entuziasmului față de învățare este esențială.
Într-o lume dominată de tehnologie și rețele sociale, elevii par tot mai puțin stimulați de mediul tradițional de învățare. Fără multiple surse de input și distrageri constante, mulți se simt deconectați și dezinteresați de activitățile școlare clasice.
Potrivit Asociației Naționale pentru Educație, uniformizarea procesului educațional în toate școlile afectează profund dezvoltarea copiilor. Această abordare rigidă suprimă curiozitatea, frânează gândirea critică și îi determină pe elevi să perceapă învățarea ca pe un proces mecanic, liniar.
Testele standardizate nu reușesc să evalueze în mod real progresul, pot induce anxietate în rândul elevilor care au stiluri de învățare diferite și, adesea, le reduc șansele de a accesa studii superioare.
În plus, pentru că finanțarea multor școli depinde de rezultatele obținute la teste, accentul se pune mai puțin pe învățarea autentică și mai mult pe bifarea unor criterii formale.
Această presiune suplimentară cade pe umerii profesorilor, deja suprasolicitați și slab remunerați, reducându-le timpul și energia pentru a stimula cu adevărat dezvoltarea elevilor.
Impactul se extinde dincolo de școală și devine vizibil și în societate, pe măsură ce acești tineri ajung în mediul universitar sau profesional.
SURSA FOTO: freepik.com @Jomkwan
Un studiu publicat în Journal of Mathematical Behavior evidențiază că mulți profesori consideră lipsa abilităților de rezolvare a problemelor una dintre cele mai mari provocări ale elevilor de astăzi.
Fie că este vorba de gestionarea conflictelor cu colegii, de reglarea emoțională în situații dificile sau de perseverență în fața unui obstacol, mulți copii par să renunțe ușor sau așteaptă ca adulții să le rezolve problemele în locul lor.
Profesorii trag un semnal de alarmă: această lipsă de autonomie poate avea consecințe serioase în viața adultă, atât în plan personal, cât și profesional.
Este important ca elevii să fie încurajați să gândească singuri, să caute soluții și să învețe din eșecuri, nu să le evite.
Datele colectate de economistul educațional Thomas Dee arată că, în anul școlar 2022-2023, aproape un sfert dintre elevi au avut un nivel cronic de absenteism, lipsind la peste 10% din ore.
Printre cauzele frecvente se numără problemele de sănătate mintală, bolile, lipsurile financiare sau dificultățile legate de transport.
Profesorii observă că, după pandemie, numărul elevilor care lipsesc frecvent a crescut semnificativ, pe fondul accentuării anxietății, al dificultăților sociale și al scăderii sentimentului de siguranță în mediul școlar.
Consecințele sunt grave: absenteismul cronic nu doar că afectează performanțele academice, dar limitează și dezvoltarea socială a copiilor. Relațiile cu colegii, sentimentul de apartenență și capacitatea de a colabora sunt toate afectate, iar școala își pierde astfel una dintre funcțiile sale esențiale: aceea de a forma o comunitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil