Un nou raport al Ministerului Educației radiografiază implementarea Programului „Săptămâna verde” în școlile românești. Analiză cu date, opinii din teren și concluzii care trag un semnal de alarmă: intenția este corectă, dar infrastructura, formarea profesorilor și resursele lasă de dorit.
Ideea unei „Săptămâni verzi” în care copiii ies din băncile rigide și învață despre natură în natură este una excelentă. Cine n-ar vrea să învățe să recicleze jucându-se, să descopere ce înseamnă risipa alimentelor sau să facă voluntariat pentru protejarea mediului?
Dar, așa cum se întâmplă adesea în educația românească, drumul de la idee la realitate este presărat cu birocrație, lipsă de formare, resurse puține și profesori epuizați.
Un raport amplu coordonat de Irina Horga, realizat de o echipă de experți într-un demers de cercetare național, vine să pună pe masă cifrele din spatele entuziasmului oficial.
A fost Programul „Săptămâna verde” un succes? Ce au învățat, de fapt, elevii? Și, poate cel mai important, ce trebuie schimbat urgent pentru ca intenția bună să nu devină o bifă inutilă într-un calendar școlar sufocat?
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale cercetării este legat de formarea cadrelor didactice. Doar 1 din 10 profesori a participat la formări pe tema „Săptămâna verde”. Deși țtinta este să formăm elevi responsabili față de natură, cei care ar trebui să-i ghideze nu se simt pregătiți.
Profesorii au recunoscut că au nevoie urgentă de sprijin pentru a proiecta activități relevante și pentru a-i motiva pe elevi.
Cei mai pregătiți sunt învățătorii și dascălii cu vechime, iar cei aflați la început de drum sau din structuri mici simt cel mai acut lipsa unui ghid clar.
Trei sferturi dintre profesori și directori se plâng că Programul „Săptămâna verde” aduce multă birocrație: planuri, rapoarte, dovezi, tabele.
Mulți simt că timpul dedicat activităților reale este înglodat într-un hățiș de hârtii. Aproape 60% cred că programul reduce efectiv orele de predare clasică, fără să pună ceva valoros în loc.
Propunerea profesorilor? Simplificare. Mai puține documente, mai multe modele clare și flexibile, adaptate la contextul fiecărei școli.
Din cele aproape 10.000 de chestionare completate de elevi, 80% spun că au participat la toate activitățile.
Totuși, au fost semnalate numeroase absențe, cauzate de dezinteres, lipsa unor activități atractive sau costuri prea mari (excursii, transport etc.).
Unii elevi consideră Programul o vacanță mascată.
De cealaltă parte, mulți elevi afirmă că și-au schimbat comportamentele de consum, au învățat să recicleze, să economisească resurse și să colaboreze.
Efectele sunt mai vizibile încă la nivel de atitudine, dar încă prea puțin consolidate în comportamente de durată.
Deși metodologia încurajează activități în natură, realitatea este că cele mai multe ori se fac într-o sală de clasă. Doar unele școli (mai ales licee din urban) ajung în parcuri naturale, muzee sau organizează excursii tematice.
Spațiile din jurul școlii sunt cel mai folosit context, mai ales în rural.
Cele mai frecvente teme sunt poluarea, reciclarea, risipa alimentelor. Rar se discută despre sustenabilitate, justiție socială sau schimbări climatice.
Lecțiile sunt „cuminți”, fără să pună sub semnul întrebării comportamentele de zi cu zi ale comunității.
Când vine vorba de activități, în top sunt documentarele și lecțiile în aer liber, urmate de dezbateri. Activități inovatoare? Rar.
Majoritatea școlilor au reușit să atragă parteneri: ONG-uri, autorități, alte școli. În urban, colaborările sunt mai numeroase și mai diversificate.
În rural, ISJ-urile și părinții oferă cel mai frecvent sprijin logistic sau financiar. Dar, chiar și așa, lipsa unor ghiduri clare și a unei baze de date cu parteneri disponibili complică organizarea.
Programul „Săptămâna verde” este, în esență, o inițiativă necesară. Dar până când elevii vor vorbi despre sustenabilitate cu naturalețea cu care folosesc un emoji, mai e cale lungă.
Profesorii au nevoie de formare și resurse, elevii de motivație reală, iar școlile de mai puțină birocrație. Altfel, riscăm ca „Săptămâna verde” să rămână o poveste frumoasă, spusă pe fugă, într-o sală de clasă.
Ministrul Daniel David încearcă să calmeze profesorii: „Oamenii buni, să nu se teamă”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil