Ce au pierdut generațiile actuale față de cele trecute în primii ani de școală? Profesori: „Copiii de acum trăiesc altfel”. Cercetările internaționale confirmă marea schimbare

Data publicării:
Loredana Iriciuc
Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Ce au pierdut generațiile actuale față de cele trecute în primii ani de școală? Profesori: „Copiii de acum trăiesc altfel”. Cercetările internaționale confirmă marea schimbare / FOTO: freepik.com @galitskaya
Ce au pierdut generațiile actuale față de cele trecute în primii ani de școală? Profesori: „Copiii de acum trăiesc altfel”. Cercetările internaționale confirmă marea schimbare / FOTO: freepik.com @galitskaya

Tot mai mulți învățători și profesori spun că elevii de azi ajung în clasele primare fără abilități pe care generațiile trecute le aveau deja din grădiniță. Acest decalaj nu ține doar de școală. Ține de cum cresc copiii, cum se joacă, cât timp petrec activ sau în fața ecranelor. Ce pare o diferență mică la 5 ani devine un obstacol mare la 8 sau 10 ani.



Cercetările internaționale confirmă această schimbare. Diferențele nu țin de inteligență. Țin de experiențe timpurii. Copiii de acum trăiesc altfel: au mai puține interacțiuni directe, mai puține jocuri libere și mai puțin timp pentru dezvoltarea unor deprinderi fundamentale.

SURSA FOTO: freepik.com @The Yuri Arcurs Collection

Scăderea abilităților sociale și a autoreglării

Una dintre cele mai clare schimbări observate de educatori este scăderea capacității copiilor de a-și regla comportamentul și de a colabora cu ceilalți. Mulți copii nu mai pot aștepta rândul, nu pot urma instrucțiuni simple în grup sau nu tolerează frustrarea.

Cercetările realizate de American Academy of Pediatrics arată că jocul liber și interacțiunea față în față dezvoltă autoreglarea și empatia. Lipsa lor afectează autocontrolul și atenția.

Raportul din 2023 privind dezvoltarea socio-emoțională a copiilor mici arată că timpul zilnic petrecut în joc liber cu alți copii s-a redus cu aproape 40% în ultimii 20 de ani.

Adele Diamond, specialistă în neuropsihologie la University of British Columbia, explică: „Funcțiile executive fac posibilă explorarea mentală a ideilor, oferă timp pentru a gândi înainte de a acționa, ajută la gestionarea situațiilor noi, la rezistența în fața tentațiilor și la menținerea concentrării”.

Aceste funcții se dezvoltă intens în anii preșcolari, mai ales prin interacțiuni reale, nu prin activități digitale.

Ce poți face tu acasă: oferă copilului timp de joacă nestructurat. Fără ecrane. Lasă-l să negocieze reguli cu alți copii. Nu interveni la fiecare conflict minor. Așa învață să gestioneze frustrarea și să colaboreze.

Scăderea abilităților de motricitate fină și grosieră

Mulți învățători spun că elevii din clasa I sau a II-a au dificultăți la activități simple precum decupatul, ținutul corect al creionului sau îmbrăcatul. Aceste abilități nu țin doar de îndemânare. Ele influențează scrisul, atenția și încrederea copilului în sine.

Un studiu longitudinal publicat în jurnalul Pediatrics arată că abilitățile motrice dezvoltate între 4 și 6 ani au o legătură directă cu performanțele școlare de mai târziu. Copiii care folosesc mâinile în activități practice au un control motor mai bun și o concentrare mai ridicată.

Mulți copii petrec prea puțin timp în activități manuale. Timpul în fața ecranelor a crescut semnificativ. Potrivit Common Sense Media, copiii între 5 și 8 ani petrec în medie peste 3 ore zilnic cu dispozitive digitale. Jocul activ scade.

Ce poți face tu acasă: oferă activități simple, cum ar fi decupatul, coloratul sau construcțiile cu cuburi. Încurajează copilul să se îmbrace singur, să închidă nasturi și fermoare. Lasă-l să experimenteze, chiar dacă la început îi ia mai mult timp.

Nivel mai scăzut al autonomiei personale

Copiii de azi sunt mai puțin autonomi. Mulți nu știu să-și organizeze ghiozdanul, să își noteze temele sau să-și gestioneze timpul. Acest lucru nu ține de lipsa de inteligență, ci de lipsa exercițiului.

Profesorii din mai multe școli primare au raportat că, în ultimul deceniu, a crescut numărul copiilor care așteaptă intervenția adultului la orice pas. În trecut, copiii erau încurajați să facă singuri lucruri de bază. Acum, părinții tind să rezolve rapid în locul lor. Acest fenomen este documentat în mai multe cercetări despre „parenting overcontrol” și efectele sale asupra dezvoltării cognitive și emoționale.

Psihologul american Wendy Grolnick a arătat că prea mult control parental duce la mai puțină motivație internă. „Sprijinul pentru autonomie este esențial pentru motivația și implicarea copiilor. Când adulții fac totul în locul lor, copiii nu își dezvoltă abilitățile de a face față provocărilor pe cont propriu”, spune Grolnick, conform American Psychological Association.

Ce poți face tu acasă: lasă copilul să facă greșeli mici. Încurajează-l să pregătească singur ghiozdanul sau să își planifice o parte din program. Laudă-l pentru inițiativă, nu doar pentru rezultat.

Scăderea capacității de concentrare și atenție susținută

Timpul petrecut zilnic în fața ecranelor scade semnificativ capacitatea de concentrare. Cercetările realizate de Harvard University arată că expunerea îndelungată la conținut digital fragmentat reduce durata atenției și capacitatea de a finaliza sarcini mai lungi.

Copiii care nu sunt obișnuiți să se concentreze pe activități lungi se confruntă cu dificultăți în clasele primare. Lecțiile nu pot concura cu stimulii rapizi din mediul digital. Această diferență se simte de la clasa pregătitoare.

Ce poți face tu acasă: stabilește limite clare pentru timpul petrecut pe ecrane. Încurajează activități care cer răbdare: puzzle-uri, citit cu voce tare, jocuri de masă sau construcții. Crește treptat durata acestor activități.

Ce recomandă specialiștii

SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media

Experții în dezvoltare infantilă pun accent pe echilibru. Nu e nevoie să excluzi complet tehnologia, ci să o folosești cu limite clare. Jocul liber, mișcarea zilnică și autonomia sunt extrem de importante.

Centers for Disease Control and Prevention recomandă cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă pe zi pentru copiii de vârstă școlară. Specialiștii în alfabetizare recomandă minimum 15 minute de citire activă zilnic, cu discuții despre text.

Pași simpli pentru acasă

Încurajează copilul să petreacă mai mult timp afară cu alți copii. Lasă-l să rezolve singur mici sarcini zilnice. Limitează timpul pe ecrane la intervale clare. Fă din cititul zilnic o rutină plăcută. Laudă efortul, nu perfecțiunea.

Aceste schimbări simple refac treptat abilități pe care generațiile trecute le aveau de la sine. Nu e vorba de a forța copilul. Este vorba de a-i oferi spațiu real să crească.

VEZI ȘI:

„Dacă faci asta, îi înveți pe copii bunele maniere, dar nu și educație!” Un celebru neuropsiholog atrage atenția părinților: „Mulți se străduiesc să îi aibă pe cei mici politicoși”

Ce fac părinții care cresc copii cu o minte puternică? Expert parenting: „Am analizat sute de relații. Iată cele 7 lucruri pe care le evită!”

Ce obiceiuri greșite din clasele mici îi împiedică pe copii să învețe eficient în clasele mari? Experți: „Multe probleme care apar în gimnaziu își au rădăcina în obiceiuri formate în primii ani”

Harvard: Obiceiul care face diferența între un elev mediocru și unul de top

Învățătoare: „Sunt trei semne clare care îți arată dacă un copil este pregătit pentru ritmul din școală”

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.







pixel