Când un copil se confruntă cu dificultăți, instinctul unui părinte este adesea să încerce să-i vorbească și să-l ajute să treacă peste emoții.
Însă, atunci când copiii sunt copleșiți, răspunsul lor de stres se activează. În acele momente, nu pot procesa cuvintele tale. Ceea ce au nevoie cel mai mult este prezența ta calmă și constantă.
Ca specialist certificat dublu în viața copilului și terapeut, Kelsey Mora a sprijinit peste 1.000 de copii și adolescenți în momente dificile.
„Și ca părinte, am observat cum creierul gânditor al copilului se deconectează, iar creierul emoțional preia controlul”, susține specialista.
Un copil poate „împrumuta” calmul unui adult de încredere, un proces pe care specialiștii în dezvoltarea copilului îl numesc „co-reglare”. Cercetările arată că aceasta este una dintre cele mai eficiente modalități prin care copiii învață să gestioneze stresul.
SURSA FOTO: freepik.com @alexvog
Când copiii sunt supărați, nu sunt dificili sau nepoliticoși. Creierul lor pur și simplu nu poate procesa explicații, compromisuri sau corecții. Au nevoie să se simtă în siguranță din nou. Prezența ta le aduce acest sentiment de siguranță, pregătindu-i să treacă peste emoții.
Stând lângă ei, atingându-i ușor, oferind un model de calm, oferind instrumente sau jucându-te alături de ei, transmiți mesajul: „Nu ești singur. Sunt aici cu tine”. Astfel, validezi sentimentele copilului și construiești reziliența, fără să rostești cuvinte.
În timp, aceste gesturi liniștite și susținătoare îi învață pe copii să gestioneze emoțiile și să se recupereze după stres, chiar și atunci când nu ești lângă ei.
SURSA FOTO: freepik.com @mako_studio
Așezându-te liniștit lângă copilul tău, sau chiar în afara ușii camerei lui, transmiți fără cuvinte: „Sunt aici dacă și când ai nevoie de mine”.
Dacă copilul spune că vrea spațiu, respectă-i dorința, dar rămâi disponibil. Atâta timp cât știe unde te poate găsi, va simți predictibilitate și siguranță.
Nu toți copiii vor să fie atinși în momente dificile, și e în regulă. Dar dacă este deschis, o mână pe spate, ținutul mâinii sau doar întinderea palmei poate oferi calm și conexiune.
Lasă copilul să decidă dacă ia mâna ta. Uneori, simplul fapt că știe că e acolo e suficient. Respectarea limitelor lor le arată că le vei satisface nevoile în condițiile lor, făcând mai ușor să ceară sprijin atunci când sunt pregătiți.
În loc să-i spui copilului să „se calmeze” sau „să respire adânc”, arată-i tu. Inspiră și expiră încet, vizibil și audibil. Copiii tind să-ți urmeze ritmul fără să-și dea seama.
Nimeni nu răspunde bine când i se spune să se calmeze, dar prezența calmului facilitează relaxarea corpului și revenirea la starea necesară.
Copiii au, de obicei, obiecte care îi ajută să se simtă ancorați. Oferindu-le unul ușor sau punându-l aproape le dă opțiunea de a-l folosi când sunt pregătiți.
Dincolo de jucării, poți introduce instrumente simple pentru gestionarea stresului în momente de calm, cum ar fi morișca pentru respirație sau mingi antistres. În momente dificile, copilul va ști deja cum să le folosească și de ce îl ajută.
Când cuvintele sunt prea grele sau inaccesibile, jocul sau activitățile tăcute pot crea conexiune.
Desenează, construiește cu cuburi sau fă doodle alături de copil. Poți folosi jucării sau figurine pentru a reda situația indirect. Pentru copiii mai mari sau adolescenți, poate fi rezolvarea unui puzzle, cititul cu voce tare sau urmărirea unui film ori joc video împreună.
Activitățile comune creează legătura fără presiune și fac ca timpul petrecut împreună să pară intenționat și liniștitor.
La final, copilul nu va ține minte exact ce i-ai spus. Dar va ține minte cum l-ai făcut să se simtă: în siguranță, văzut și susținut.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil