Prof. Bogdan Cristescu, Director General al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), o instituție pe care prof. Sorin Ivan a denumit-o „laboratorul educației, laboratorul reformei”, a oferit o perspectivă detaliată asupra reformei curriculare a liceului, o schimbare de structură și viziune importantă pentru viitorul sistemului educațional românesc.
Reforma vizează o transformare „substanțială care implică și viziunea și abordarea și conținuturile”, cu impact direct asupra elevilor care vor susține noul examen de Bacalaureat în anul 2030.
Necesitatea schimbării structurii liceale era stringentă, având în vedere inerția istorică a sistemului. Prof. Cristescu a subliniat că „planurile cadru pentru liceu într-adevăr sunt mult așteptate pentru că ultimele planuri cadru pentru liceu au fost aprobate în 2008”.
Mai mult, chiar și modificările introduse în perioada 2007-2008 au fost „foarte foarte mici față de cele introduse prin reforma Marga”. Această așteptare lungă a vizat și modalitatea de evaluare.
Prof. Cristescu a menționat că, până la adoptarea noii Legi a învățământului preuniversitar, examenul de bacalaureat era „aproape identic cu cel introdus în 1995”.
Odată cu adoptarea noilor planuri cadru în vara trecută, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare se află în etapa de finalizare a planurilor pentru minorități, învățământul special, frecvență redusă, seral, intensiv limbi străine, informatică și bilingv. Toate aceste modificări fac parte dintr-un „organism viu care să se modifice cu o frecvență pe de o parte predictibilă și pe de altă parte suficient de rapidă” pentru a ține pasul cu multitudinea de schimbări sociale.
CNCE coordonează în prezent efortul a „aproape 1800 de colegi profesori care lucrează din preuniversitar și din universitar” la elaborarea programelor școlare pentru liceu.
Finalitatea întregului proces, care include asigurarea noilor programe și a manualelor, este noul examen de Bacalaureat, care „va avea loc în 2030”.
Una dintre cele mai sensibile zone ale dezbaterilor publice a vizat regimul curricular al materiilor fundamentale din zona științelor umaniste, precum istoria și limba latină. Prof. Cristescu a confirmat că, deși „timpul nu era aliatul nostru”, dezbaterile au durat mai mult decât s-ar fi așteptat, iar lucrurile au fost „reglate și așezate”.
A fost pus un accent deosebit pe conservarea și promovarea identității naționale: „s-a pus un accent foarte foarte important pe ceea ce ține de identitatea noastră națională”.
Prof. Cristescu a enumerat măsurile concrete luate:
Istorie: S-a oferit „un suport pentru numărul de ore de istorie cu dorința de a sublinia mult mai clar partea de istoria a românilor”.
Geografie: Dorința a fost „mult mai clar de a sublinia geografia României și integrarea acestora în spațiul european”.
El a respins ferm temerile apărute în spațiul public, asigurând că „nu a fost cazul de reducerea numărului de ore” pentru disciplinele esențiale. Totuși, el a atras atenția asupra diferenței majore „între extindere și profunzime” și „între o multitudine de conținuturi și o formare de competențe”, sugerând că deși conținutul trebuie adaptat, esența învățării identitare rămâne prioritară.
Sensul fundamental al reformei vizează „o flexibilizare a parcursului educațional la liceu”. Directorul CNCE a explicat că vechile planuri cadru nu ofereau nicio diferență de structură, de exemplu, „între matematică informatică și științele naturii sau nu era nicio diferență între filologie și științe sociale”.
Noul model este orientat către susținerea elevului în alegerea unei specializări: „dorința de bază a fost o flexibilizare a parcursului și o susținere elevului în a și alege o specializare cu mai multă atenție având șansa unor obiecte crescute din zona lui de specializare în funcție de opțiunile de vocația lui”.
Elemente cheie ale flexibilizării și autonomiei:
Trunchiul Comun (TC): Partea de TC rămâne „suficient de importantă” în clasele a IX-a și a X-a pentru a nu „bloca copilul într-o opțiune pe care a făcut o la 14 ani”.
Curriculumul la Decizia Elevului (CDE): Prin CDE, se introduce un „grad crescut de autonomie”. Acest curriculum devine „mult mai amplu procentual și foarte foarte crescut” în clasele a XI-a și a XII-a.
Curriculum de Specialitate Flexibil: Aceasta este o inovație structurală ce permite școlilor să își ajusteze alocarea de ore în funcție de resursele umane și de nevoile elevilor. O școală poate „lua una sau două ore depinde de clasă și să le ducă spre un anumit obiect unde are și resursa umană care să susțină asta”, realizând astfel o „prespecializare”.
În plus, pentru școlile care și-au dorit un grad și mai mare de libertate și autonomie, au fost introduse „planurile cadru alternative”. Acestea oferă școlii „o mai mare libertate în a și așeza dacă vreți parcursul parcursul elevilor parcursul liceal”, dar cu condiția păstrării finalităților educației, aprobării părinților și elevilor și, crucial, „garantarea unui acces egal la examenul de bacalaureat”. Aceste planuri sunt supuse monitorizării și îndrumării unei comisii ministeriale.
Deși planurile cadru sunt adoptate, implementarea integrală necesită finalizarea programelor și asigurarea noilor manuale școlare.
O mare provocare o constituie starea actuală a manualelor de liceu: „manualele de liceu pe care studiază acum în acest moment copiii noștri sunt manuale aprobate în perioada 2000-2004”, adică dinainte de ultima schimbare a planurilor cadru din 2008.
Lansarea licitațiilor pentru noile manuale, după avizarea programelor, va fi „o încercare încă o încercare” pentru NCCE. Motivul acestei dificultăți este chiar flexibilizarea curriculară dorită: „datorită flexibilizării și autonomiei vom avea extrem extrem de multe posibilități dacă ne gândim că la grupuri de programe avem 117 s-ar putea ca și la manuale să trebuiască să avem tot 117 de tipuri de manuale”.
Profesorul Cristescu a insistat pe calitatea manualelor, menționând că cele aprobate trebuie să obțină „minim 95 de puncte din 100” și au ca criteriu eliminatoriu respectarea strictă a programei, asigurându-se că nu depășesc conținutul stabilit, spre deosebire de unele auxiliare.
În viziunea sa, scopul final este o educație care să permită României „să fie competitivă pe piața muncii și foarte adaptată”, iar atingerea competitivității necesită formarea de competențe înalte și o bază de selecție cât mai mare, scopuri pe care reforma curriculară de la liceu încearcă să le atingă prin flexibilizare și specializare timpurie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
