Mulți copii ies de la școală și nu se îndreaptă spre joacă, ci spre următoarea activitate: engleză, înot, muzică, sport, robotică.
Săptămână după săptămână, calendarul se umple cu obligații care, deși bine intenționate, pot sufoca esența jocului și bucuriei. În calitate de psiholog, observ adesea la părinți și în consultații că nu problema este activitatea în sine — care poate fi benefică — ci situația în care excesul sau lipsa de satisfacție o transformă într-o povară emoțională.
Se plânge sau găsește scuze înainte de activitate
Expresii precum „mă doare burta”, „astăzi nu vreau să merg”, „putem să lipsim doar azi?” devin frecvente. Când aceste scuze apar săptămână după săptămână, nu mai este doar lene — este un semnal că ritmul e prea intens și copilul începe să resimtă presiunea.
2. Își pierde interesul în timpul activității
Dacă înainte era implicat, hotărât, iar acum atenția îi fuge, pare plictisit sau neimplicat, chiar și la activități care înainte îi plăceau, acesta poate fi un semn clar de epuizare. Mintea spune „ajunge”, chiar dacă exteriorul încă cere performanță.
3. Se întoarce acasă irascibil după activități
Fiind interpretat uneori ca foame sau oboseală, iritabilitatea de după activitățile extrascolare poate ascunde o suprasolicitare emoțională. Efortul constant, concentrarea și așteptările subtile pătrund în copil și diminuează resursele emoționale pentru restul zilei.
4. Performanța scade sau apar blocaje
Atunci când copilul e suprasolicitat, calitatea muncii scade — lucruri care înainte erau simple acum devin dificil de realizat. Nu este vorba de lipsă de capacitate, ci de oboseală mentală — creierul are nevoie de pauze fără evaluare sau presiune.
5. Manifestă anxietate înainte sau în timpul activităților
Fraze precum „mi-e teamă să nu greșesc” sau „nu vreau să pățesc ceva rău” sunt indicatori de anxietate anticipatorie. Când activitatea devine o sursă de stres, copilul transformă locul de dezvoltare într-un teritoriu de presiune.
A acorda copilului permisiunea de a lua o pauză nu înseamnă renunțare, ci respect față de nevoile sale emoționale. O lună fără activități extrașcolare nu distruge niciun talent; dimpotrivă, poate reîncărca motivația, autonomia și echilibrul interior. Educația reală nu e doar despre limbi străine sau sport: este și despre a recunoaște limitele, a avea timp de respiro și a învăța să asculți ceea ce spune sufletul.
CITEȘTE ȘI
„Parentingul blând creează mici monștri”. Iată ce spun specialiștii!
Parenting inteligent: cum gestionează o mamă provocările zilnice fără vinovăție
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
