Un psiholog explică de ce mulți bebeluși adorm mai repede cu tatăl decât cu mama
20 Februarie 2026
Spuse la nervi sau dintr-o iritare profundă, unele afirmații pot răni copilul mai mult decât îți imaginezi. Iată trei dintre acestea pe care este bine să le eviți cât mai mult posibil.
Copiii acordă o importanță mare cuvintelor venite de la figurile lor de atașament, adică de la părinți. Ca adult, poți rosti uneori afirmații care ție ți se par nevinovate, dar care pentru copil pot fi dureroase.
Ce afirmații să eviți și cu ce le poți înlocui?
La mânie sau din dezamăgire, un părinte poate spune lucruri care afectează siguranța emoțională a copilului, aflată încă în formare.
„Nu mai plânge”
Când copilul are o criză de plâns care pare fără motiv, mulți părinți spun: „Nu mai plânge”. Prin această afirmație, adultul își exprimă nemulțumirea și iritarea față de plâns.
Părintele este deranjat de situație și consideră că reacția copilului nu este potrivită în acel moment, explică psihologul clinician Jeanne Siaud-Facchin, conform Parents.
Pentru a înțelege mai bine ce trăiește copilul, poți înlocui această expresie cu:
„Ce te face să plângi?”
„Spune-mi de ce ești trist!”
Astfel, copilul simte că îi validezi emoțiile și că vrei să îl liniștești.
„Ar trebui să știi asta”
Răbdarea adulților este uneori pusă la încercare când copilul nu reușește să își lege șireturile, deși l-ai învățat, sau când nu poate rezolva un exercițiu la matematică. Obosit, părintele poate spune: „ar trebui să știi asta”.
Deși pare o afirmație fără gravitate, copilul o poate percepe ca pe o umilință. Poate simți că și-a dezamăgit părintele și poate evita pe viitor să încerce lucruri noi, de teamă să nu greșească din nou.
O alternativă ar fi:
„Poate ai uitat cum se face. Îți explic din nou!”
Mesajul devine unul de sprijin, nu de reproș.
„Mă dezamăgești, ești rău, ești insuportabil”
Există zile în care copilul este mai agitat. Comportamentul dintr-un moment nu îl definește. Când face ceva interzis, este important să corectezi fapta, nu să etichetezi copilul.
Expresii precum „ești rău” sau „ești insuportabil” pot răni. Este mai util să explici de ce acel comportament nu este acceptabil. Dacă își lovește fratele sau sora, îi explici clar de ce nu are voie.
Îl poți susține:
„Am impresia că îți este greu acum, sunt aici dacă ai nevoie”.
„Uneori ești foarte calm și atent, îmi plac momentele acelea cu tine”.
După un moment de furie, părintele își poate cere scuze și poate explica de ce a reacționat așa. Când ceri iertare, oferi un exemplu și îl înveți pe copil că este important să îți recunoști greșelile.
CITEȘTE ȘI:
