Marie, o învățătoare tânără și dedicată, își amintește cu amărăciune cea mai dificilă zi din întreaga sa carieră.
Este vorba despre p excursie școlară, una care a scăpat rapid de sub control din cauza comportamentului elevilor ei.
La început, lucrurile păreau promițătoare. „Mă înțelegeam foarte bine cu copiii. Le câștigasem încrederea și reușisem să le captez atenția”, povestește ea, conform parents.fr. Fusese repartizată într-o clasă unde domnea dezordinea, iar elevii nu aveau nicio rutină sau structură de lucru.
Cu răbdare și perseverență, Marie a reușit treptat să-și impună autoritatea și să creeze un mediu echilibrat.
Ca recompensă pentru eforturile depuse de copii, a decis să organizeze prima ei excursie școlară: „Mi-am dorit enorm să-i fac fericiți după un an atât de greu”.
SURSA FOTO: freepik.com @standret
Programul era ambițios și educativ: descoperirea florei și faunei locale, învățarea despre ciclul apei și o plimbare printr-un parc natural. Însă, foarte repede, excursia a început să degenereze.
Unul dintre cei doi părinți care trebuiau să însoțească grupul s-a retras în ultimul moment, iar celălalt a rămas complet pasiv.
„Unii părinți au atitudini care, în loc să ajute, îi exasperează pe profesori. Iar lipsa de sprijin face totul și mai dificil”, spune Marie.
Elevii au fost deosebit de agitați și greu de stăpânit în ziua aceea. „Nu ascultau, se îndepărtau de grup, vorbeau între ei, săreau peste pietre, îl întrerupeau pe consilierul de la parc…”
În ciuda eforturilor, ghidul, vizibil iritat, abia reușea să le capteze atenția. Momentul culminant a fost apariția unei păsări rare, nemaivăzute în zonă de peste zece ani.
„Ar fi trebuit să păstrăm liniștea și să o admirăm… dar, evident, copiii au făcut exact opusul”. Pasărea a zburat speriată, iar consilierul a decis să oprească excursia.
„A fost prima dată în viața mea când cineva mi-a spus că nu mai este posibil să continuăm. Nici măcar când eram copil și mergeam eu însămi în excursii nu mi s-a întâmplat așa ceva”.
Pentru învățătoare, a fost o experiență amară și neașteptată: „Am simțit că am ajuns într-un punct fără întoarcere”. O simplă lipsă de atenție din partea elevilor a fost suficientă pentru a compromite întreaga excursie.
Întoarsă la clasă, Marie era copleșită de furie și dezamăgire: „Le-am spus clar că nu sunt mândră de ei și că au dat dovadă de lipsă de respect față de mine ca profesor”.
Cu toate acestea, nu a vrut să încheie anul școlar într-o notă negativă. A ales, în schimb, o abordare educativă și le-a sugerat elevilor să scrie o scrisoare de scuze.
„M-au ajutat să alcătuim lista cu toate comportamentele nepotrivite. A ieșit mult mai lungă decât se așteptau”.
Elevii au devenit conștienți de greșelile lor și au început să le regrete sincer. „Le-a fost rușine, chiar s-au simțit stânjeniți”.
Pentru a preveni ca situația să se repete, învățătoarea a implicat și părinții. Fiecare familie a primit o fișă de comportament care reflecta atitudinea copilului în excursie.
Privind retrospectiv, Marie recunoaște că ar fi fost nevoie de o pregătire mai riguroasă: „Ar fi trebuit să îi pregătesc mai bine. Să le dau o evaluare, să organizăm o sesiune de întrebări și răspunsuri sau măcar să le ofer un material din care să-și ia notițe”.
Câteva luni mai târziu, a fost organizată o nouă ieșire. De data aceasta, totul a decurs fără probleme.
„Cred că și pentru ei a fost o lecție. Și-au învățat-o!”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil