Studiu: Copiii neanderthalieni creşteau mai rapid decât cei de Homo sapiens

Studiul, publicat la 15 aprilie în revista Current Biology, sugerează că neanderthalienii şi oamenii moderni (Homo sapiens) au urmat căi evolutive diferite după ce s-au separat de un strămoş comun acum aproximativ 600.000 de ani.

Scheletul parţial al copilului neaderthalian, numit Amud 7, fusese plasat într-o nişă în peretele peşterii, cu o mandibulă de cerb roşu (Cervus elaphus) deasupra, posibil ca ofrandă funerară. Pe baza uneltelor de piatră şi a formei oaselor, arheologii au stabilit că scheletele din peştera Amud erau neanderthalieni care au trăit cu 51.000 şi până la 56.000 de ani în urmă.

Scheletul Amud 7 a fost găsit fragmentat în peste 100 de bucăţi, inclusiv fragmente din braţele, picioarele, pieptul şi craniul copilului, toate prezentând trăsături anatomice distinct neanderthaliene chiar şi la vârsta fragedă a copilului. Cu toate acestea, deoarece scheletele de sugari neanderthalieni sunt rareori găsite, vârsta reală la moartea lui Amud 7 a fost dificil de stabilit pentru cercetători.

Analiza lui Amud 7 a dezvăluit că cel puţin una dintre etapele de creştere ale neanderthalienilor a fost mult mai rapidă decât cea a oamenilor moderni

Arheologii estimează de obicei vârsta unui copil din antichitate pe baza creşterii şi erupţiei dinţilor şi pe baza dimensiunii şi integrităţii diferitelor oase. Curbele de creştere pentru oasele şi dinţii bebeluşilor umani moderni sunt bine documentate, dar analiza lui Amud 7 a dezvăluit că cel puţin una dintre etapele de creştere ale neanderthalienilor a fost mult mai rapidă decât cea a oamenilor moderni.

Când cercetătorii au comparat dezvoltarea dinţilor lui Amud 7 cu cea a oamenilor moderni, au descoperit că dinţii frontali inferiori ai neanderthalienilor au dat o estimare a vârstei de aproximativ 6 luni. Dar oasele lui Amud 7 erau mai apropiate de cele ale unui om modern de 14 luni. Această discrepanţă este probabil legată de diferitele etape de creştere, au scris cercetătorii în studiu.

Deşi nou-născuţii neanderthalieni erau comparabili cu nou-născuţii umani moderni în ceea ce priveşte formarea dinţilor, erupţia dinţilor şi lungimea oaselor braţelor şi picioarelor, aceştia aveau cranii semnificativ mai mari. În a doua etapă de creştere - sugari, copii mici, sau cu vârsta cuprinsă între 1 şi 6 ani - corpurile neanderthalienilor au crescut semnificativ mai repede decât dinţii lor, în timp ce dinţii şi corpurile bebeluşilor umani moderni au crescut mai proporţional. Apoi, în copilăria târzie, creşterea corpului şi dezvoltarea dinţilor neanderthalienilor s-au uniformizat şi s-au apropiat mai mult de traiectoriile copiilor umani moderni, au descoperit cercetătorii.

„Rezultatele acestui studiu sugerează că traiectoria de creştere a bebeluşilor neanderthalieni tineri ar fi putut diferi de cea a lui H. sapiens", au scris cercetătorii în studiu. Mai exact, corpurile bebeluşilor neanderthalieni s-au dezvoltat mai rapid decât cele ale oamenilor moderni în primii ani de viaţă, dar apoi s-au uniformizat în copilăria târzie. "Acest lucru sugerează o strategie evolutivă care pune accentul pe dezvoltarea accelerată în primii ani de viaţă, probabil avantajoasă în mediile dure în care locuiau neanderthalienii", au scris cercetătorii.

Deşi această nouă analiză a scheletului Amud 7 dezvăluie informaţii importante despre creşterea şi dezvoltarea copiilor neanderthalieni, cercetătorii au avertizat că sunt necesare mai multe date de la alte schelete neanderthaliene non-adulte. Aceştia au remarcat că o dimensiune mai mare a eşantionului ar putea clarifica dacă acest model a fost răspândit sau a reprezentat o adaptare ecologică specifică, notează Agerpres.