Un raport recent privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România relevă faptul că doar 17% dintre aceștia au apelat la consilierul școlar, în ciuda prezenței acestuia în școală.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Politici și resurse pentru școli sigure și suportive”, finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Suport Tehnic și implementat de Ministerul Educației și Cercetării, cu asistența tehnică a UNICEF și în cooperare cu Comisia Europeană.
SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
La nivel declarativ, 70% dintre elevi au încredere în consilierul școlar, însă în practică, doar 17% au apelat la acesta pentru discuții individuale. Deși aproape toți elevii (91%) cunosc existența unui consilier școlar în unitatea lor de învățământ, 46% au declarat că nu pot apela cu ușurință la acesta atunci când au o zi proastă sau o problemă personală.
Dintre aceștia, 94% evită să apeleze la consilier, ceea ce indică posibile bariere de încredere, accesibilitate sau relevanță percepută a sprijinului oferit. Printre motivele invocate se numără cerința legală de obținere a acordului scris al părinților pentru desfășurarea ședințelor de consiliere individuală, o condiție care, în unele cazuri, ar putea descuraja elevii, mai ales dacă aceștia nu doresc ca părinții lor să afle despre dificultățile personale pe care le întâmpină.
SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
Aceste ipoteze, deși nu au făcut obiectul analizei cantitative sau calitative în prezentul raport, merită investigate într-un cadru viitor, pentru a înțelege mai bine factorii care limitează accesul elevilor la servicii esențiale de sprijin emoțional și pentru a fundamenta politici educaționale adaptate.
Doar o mică parte dintre cei care evită să meargă la consilier, aproximativ 6%, invocă motive obiective: fie că nu există un consilier școlar în unitatea lor, fie că nu știu dacă există unul. Studiul mai arată că elevii tind să se adreseze altor cadre didactice, probabil mai mult prezente în activitățile zilnice, pentru a discuta despre problemele lor personale.
„Elevii rromi, refugiați și cei cu CES, toate cele trei grupuri sunt supraexpuse la forme de bullying, auto-vătămare și excluziune, și au o probabilitate crescută de a manifesta comportamente de risc și dezechilibre emoționale persistente.
Sprijinul real și perceput din partea școlii este insuficient, iar accesul la consiliere este limitat, fapt ce agravează riscurile de marginalizare pe termen lung”, potrivit studiului.
Consilierii școlari, deși prezenți în majoritatea unităților, sunt insuficienți numeric comparativ cu nevoile de sprijin, au o vizibilitate redusă și sunt rar percepuți ca o resursă de sprijin de către elevi”, se mai arată în raport.
CITEȘTE ȘI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
