Copilul tău face năzbâtii? Specialiștii spun că este un semn bun

Există ceva după care toți părinții își doresc, dar de care se și tem: liniștea. Când e prea liniște, știi că te așteaptă o surpriză. Când intri în cameră, copilul tău se uită la tine cu acel amestec de inocență și năzbâtie care spune totul. Poate că a desenat ceva unde nu ar fi trebuit, a demontat ceva din pură curiozitate sau a decis să experimenteze cu ceva ce a găsit în bucătărie. Și prima ta reacție, aproape automată, este să te gândești: „Încă o năzbâtie”.

Deși nevoia de a face curățenie poate fi neplăcută, multe dintre comportamentele pe care adulții le interpretează drept năzbâtii fac parte din procesul natural prin care copiii explorează, învață și își dezvoltă inteligența.

Când curiozitatea pare o năzbâtie

SURSA FOTO: Freepik.com@wirestock

În primii ani de viață, creierul unui copil este programat să investigheze constant lumea. Copiii testează, demontează, amestecă, pun întrebări și repetă acțiunile iar și iar.

Din perspectiva unui adult, acest lucru ar putea părea nesupunere sau dorință de a provoca. Dar, în multe cazuri, este ceva mult mai simplu: curiozitate.
Un copil care deschide sertare, testează obiecte sau încearcă să-și dea seama cum funcționează ceva se angajează într-un proces foarte valoros pentru dezvoltarea sa cognitivă. Formulează ipoteze, testează rezultate și învață prin experiență directă. Tocmai așa învață cel mai bine creierul unui copil.

O altă caracteristică tipică a năzbâtiilor din copilărie este încercarea și eroarea. Copiii încearcă lucruri care nu ies întotdeauna bine (și făina ajunge împrăștiată pe podea, sulul de hârtie igienică împrăștiat peste tot sau markerul mâzgălit pe perdele). Experimentarea îi poate duce la:

Să se cațere în locuri unde nu ar trebui să fie
Să folosească obiecte necunoscute
Să amestece lucruri doar pentru a vedea ce se întâmplă
Să repete acțiuni care provoacă o reacție din partea adulților
Deși uneori creează situații stânjenitoare, acest tip de explorare este fundamental pentru dezvoltarea abilităților precum rezolvarea problemelor, creativitatea și gândirea divergentă. Atunci când un copil experimentează, creierul său construiește conexiuni neuronale care îl vor ajuta să înțeleagă mai bine cum funcționează lumea.

Cum învață copiii când li se oferă libertate

Cercetările în psihologia dezvoltării studiază de ani de zile modul în care învață copiii mici. Un studiu publicat în revista științifică Cognition a analizat modul în care copiii își explorează mediul atunci când încearcă să descopere cum funcționează obiectele.

Rezultatele au arătat că cei mici învață mai mult atunci când au libertatea de a explora și experimenta, chiar și atunci când acest lucru implică folosirea obiectelor în moduri pe care adulții nu le-au anticipat.

Conform studiului, atunci când adulții controlează prea mult jocul sau limitează explorarea, copiii fac mai puține descoperiri și explorează mai puține posibilități. În schimb, atunci când au spațiu să investigheze singuri, învățarea lor este mai profundă.

Acest lucru întărește ideea că multe comportamente care par a fi năzbâtii fac parte dintr-un proces natural de învățare.

CITEȘTE ȘI

Exasperată de comportamentul fiicei în drum spre şcoală, o mamă a aruncat tableta copilului pe geamul maşinii. Video viral controversat
 

Psihologii le cer părinților și bunicilor să nu închidă niciodată ochii la aceste obiceiuri ale copiilor: „Pot reprezenta semnale de alarmă serioase!”

Vârsta la care copiii își epuizează cel mai mult părinții, potrivit unui studiu: „NU, nu sunt primii ani și nici adolescența!”