Mulți părinți cred că școala înseamnă doar teme și note. Psihologii spun că există abilități emoționale esențiale pe care copiii trebuie să le dezvolte încă din ciclul primar.
Dacă nu le învață, adolescența poate fi mult mai dificilă: anxietate, relații sociale slabe, lipsa motivației, probleme de adaptare.
Studiile științifice internaționale confirmă rolul acestor abilități. Iată despre ce este vorba, ce spun experții și cum le poți cultiva acasă.
Psihologii și specialiștii în educație identifică frecvent următoarele abilități ca fiind cruciale pentru dezvoltarea armonioasă a copilului:
Reglarea emoțională
Empatia și conștientizarea socială
Luarea deciziilor responsabile
Le explic pe rând și spun de ce lipsa lor în primii ani poate genera consecințe semnificative mai târziu.
Reglarea emoțională înseamnă capacitatea copilului de a-și recunoaște emoțiile, de a le gestiona (furie, frustrare, dezamăgire) și de a nu reacționa impulsiv.
Un studiu numit Emotional Competence in Primary School Children arată că intervențiile psihopedagogice care includ activități de recunoaștere și exprimare emoțională îmbunătățesc capacitatea copiilor de a gestiona frustrarea și scad comportamentele problematice, potrivit PubMed.
Un alt studiu din programul PILOT „PROMEHS” (European proiect multi-țări) a demonstrat că implementarea unor activități de învățare socio-emoțională timp de 12 săptămâni în clase primare reduce probleme precum anxietatea internă și comportamente externe (agresivitate, neascultare) și crește competențele sociale și emoționale ale elevilor, notează MDPI.
Empatia înseamnă capacitatea de a simți, înțelege ce simt alții, de a purta relații bune cu colegii și profesorii.
Studiile evidențiate în Frontiers: Emotion Understanding, Social Competence and School Achievement in Children from Primary School in Portugal arată că abilitatea copiilor de a înțelege emoțiile celorlalți este predictor semnificativ pentru succesul școlar, mediating relația dezechilor sociale și înțelegerea emoțională, potrivit Frontiers.
Studiul Association Between Social-Emotional Behaviors and Academic Outcomes in Primary School Students: A Person-Centered Approach arată că elevii cu abilități sociale bune, cu puține comportamente problematice, au performanță mai bună la matematică, implicare academică crescută comparativ cu cei care au profile emoționale sau sociale slabe.
Aceasta implică abilitatea de a evalua opțiuni, de a anticipa consecințele și de a alege comportamente adecvate. Dacă un copil nu învață aceste deprinderi, poate reacționa impulsiv în situații de presiune, poate avea dificultăți la rezolvarea conflictelor sau poate fi influențat negativ de colegi.
Studiul Emotional Intelligence and Academic Motivation in Primary School Students arată că inteligența emoțională este corelată semnificativ cu motivația academică. Copiii care pot lua decizii emoționale responsabile au motivație mai mare, ceea ce duce la rezultate mai bune.
Creștere a anxietății, depresiei, retragerii sociale.
Probleme relaționale cu colegii și dificultatea de a lucra în echipă.
Scăderea performanței academice, abandon școlar sau lipsa motivației.
Comportamente de risc: agresivitate, rebeliune, decizii impulsive.
Auto-evaluare negativă, stimă de sine scăzută.
Arată-i copilului cum gestionezi tu frustrările sau emoțiile negative. De exemplu: dacă ești supărata/îngrijorat/ă, spune ce simți și ce faci ca să te calmezi („Văd că mi-au venit nervii, respir adânc și iau o pauză”).
Copiii observă și învață din comportamentul tău.
Fă jocuri: „Arată fețele”, tu faci expresii, copilul ghicește. Vorbiți despre ziua lui: ce a simțit, când s-a simțit trist, când fericit etc.
Introdu metode simple: respirație adâncă, numărat până la cinci, pauze când e supărat etc. Un studiu Improving emotion regulation and communication for children arată că un program școlar care instruiește copiii în aceste abilități îmbunătățește semnificativ capacitatea lor de a gestiona emoțiile.
Invită copilul să fie atent la sentimentele altora. Discutați ce simt alții în situații sociale. Încurajează colaborarea, ajutorul reciproc.
Oferă ocazii în care copilul să aleagă (între două opțiuni), să compare consecințe simple („dacă aleg să mă uit la telefon înainte să fac teme, ce s-ar putea întâmpla?”). Ajută-l să reflecteze asupra alegerilor.
Implică-te în programe la școală sau cere sprijin dacă școala nu le oferă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
