O relație familială ar trebui să fie un spaţiu de siguranţă, respect și sprijin. Totuși, unii părinţi folosesc frecvent expresii care, aparent inofensive, pot dăuna grav stimei de sine și relației cu copilul.
Dacă un părinte folosește una sau mai multe dintre următoarele fraze, există un risc real ca legătura să fie manipulate emoțional, iar copilul să se simtă nesigur, vinovat sau invalidat.
SURSA FOTO: Freepik.com@namii9
Oamenii care au suficientă conștientizare de sine pentru a-și înțelege comportamentele dăunătoare, dar aleg totuși să folosească inteligența lor emoțională pentru a manipula pe alții, sunt adesea considerați „răi”. Ei sunt conștienți că rănesc pe alții și că acționează moral discutabil, chiar dacă au și roluri precum prieten, partener sau părinte.
Deși „semnalele de alarmă” sunt subtile, expresii cotidiene precum „ești atât de dramatic/ă” sau „ești prea tânăr/ă ca să înțelegi” sunt indicii importante. Prin urmare, dacă părinții tăi folosesc astfel de fraze, este probabil ca ei să nu fie oameni foarte buni.
„Ți‑am dat tot ce aveai nevoie.”
Această frază transformă sprijinul într‑o datorie: adăpost, mâncare, îngrijire devin argumente prin care ți se cere recunoștință perpetuă sau ascultare. E o relație tranzacțională, nu una bazată pe iubire necondiționată.
„Ești prea tânăr/ă să înțelegi.”
Atunci când ți se spune asta frecvent, emoțiile, fricile sau gândurile tale sunt invalidate — ceea ce te poate face să te simți inferior, neimportant sau „inadecvat”.
„Ești atât de dramatic/ă.”
Îți sunt minimalizate sentimentele, reacțiile, practic, ți se spune că suferința, frustrările sau temerile tale sunt exagerate, că nu merită să fie luate în serios. Este un instrument de gaslighting emoțional.
SURSA FOTO: Freepik.com@teksomolika
Un mod de a nega realitatea — când copilul evocă un eveniment dureros sau traumatizant, părintele poate nega totul. Asta destabilizează identitatea ta, memoriile și te face să te îndoiești de tine însuți/însăți.
„Nu mă interesează ce vrei tu.”
Dezvăluie lipsa de empatie și de respect față de nevoile tale. Nu auzi că contează ce simți, ce gândești, ce îți dorești — doar ceea ce părintele consideră important.
„Încetează să mă faci de rușine.”
Folosită ca amenințare emoțională — te face să te simți vinovat/ă pentru orice afirmare a ta. Este un mod de a restrânge libertatea ta, de a te controla prin frică sau rușine.
O formă de şantaj emoțional și control: dragostea și sprijinul sunt prezentate ca „munte de datorii”. Autonomia ta devine un privilegiu, nu un drept.
„De‑aia nu te place nimeni ”
O frază menită să îți scadă stima de sine, să-ți submineze încrederea în relațiile cu alții. Te face să crezi că problema ești tu — nu modul cum ți se tot vorbește.
„Crezi că eşti mai bun/ă decât noi acum?”
Reflectă invidie, control și frică de schimbare. În loc să te susțină, părintele se simte amenințat – iar tu devii „trădătorul” sau „răsfățatul” familiei.
„Eşti un răsfăţat/ă”
Etichetări jignitoare, menite să te descurajeze, să te facă să te supui, să uiți cine eşti cu adevărat. Astfel de cuvinte pot lăsa cicatrici emoționale durabile.
CITEȘTE ȘI
Fraze pe care le spun adesea cei care au crescut în jurul narcisiștilor
Psihologii recomandă aceste comportamente pentru a întări legătura dintre părinți și copiii adulți
Cel mai frecvent reproș pe care copiii ajung să-l facă părinților
5 întrebări pe care copiii ar trebui să le adreseze părinților
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
