Copiii cu nevoi educaționale speciale au nevoie de atenție constantă. Au nevoie de sprijin clar. Au nevoie de un sistem care să îi primească fără teamă și fără bariere. Multe familii povestesc că simt presiune. Că simt oboseală. Că se lovesc de ziduri administrative atunci când caută resurse.
Daniel David a spus că ministerul Educației lucrează la o strategie dedicată copiilor cu CES. A spus că există deja un proiect necompetitiv pe această componentă.
A cerut profesorilor și părinților să solicite resurse ori de câte ori au nevoie. A subliniat că pot cere sprijin inclusiv în privința limitelor de copii dintr-o clasă.
Mesajul arată că ministerul recunoaște presiunea din școli. Arată și că există o nevoie urgentă de reglementări clare.
„Pentru copiii cu CES vom veni în curând cu o strategie. Avem un proiect necompetitiv pe componenta de CES. Până atunci, vă încurajez să faceți apel și să solicitați resurse acolo unde aveți nevoie, inclusiv în ceea ce privește limitele de copii la nivelul clasei”, a transmis ministrul Educației Daniel David.
Profesorii spun că au clase încărcate. Mulți predau în clase cu peste 25 de elevi. Unii au unul sau doi sau trei copii cu CES fără sprijinul unui profesor de sprijin. Această situație afectează ritmul de lucru. Afectează calitatea învățării. Afectează echilibrul emoțional al tuturor.
Părinții vor acces la psihologi școlari. Vor logopezi. Vor profesori de sprijin. Mulți spun că nu primesc aceste servicii. Spun că trebuie să caute soluții pe cont propriu. Spun că acest lucru costă. Spun că nu își permit.
O mamă din București povestește că a cerut profesor de sprijin de trei ori. Școala i-a spus că nu are posturi disponibile. Fiul ei are tulburare de spectru autist. Are nevoie de ghidaj constant. Are nevoie de un ritm clar. Are nevoie de o persoană care să îl ajute să se orienteze între sarcini. Lipsa acestui sprijin îi încetinește progresul.
Cadrele didactice explică faptul că primesc sarcini suplimentare. Spun că nu au pregătire suficientă pentru situații complexe. Spun că nu sunt plătiți pentru acest efort. Spun că nu primesc materiale adaptate. În multe școli nu există camere de respiro sau spații pentru intervenție individuală.
Datele Federației Sindicatelor din Educație arată că doar o treime dintre profesori au urmat cursuri de formare în incluziune în ultimii cinci ani. Restul învață din mers. Caută soluții din experiență proprie. Caută ajutor în comunități online. Acest lucru produce inegalități între școli.
Părinții vor un cadru legislativ care să funcționeze în orice școală. Vor reguli clare pentru numărul maxim de elevi din clase. Vor norme de aplicare rapide. Vor finanțare previzibilă pentru specialiști.
Profesorii vor formare continuă. Vor timp pentru adaptarea materialelor. Vor o rețea de suport în școli.
Specialiștii în educație spun că o strategie eficientă trebuie să includă centre resursă. Trebuie să includă programe de consiliere. Trebuie să includă instrumente de evaluare standardizate.
Ministerul promite o strategie. Până la publicarea ei, părinții și profesorii pot cere resurse suplimentare. Mesajul oficial arată deschidere. Arată că există spațiu pentru cereri individuale și instituționale. Rămâne de văzut dacă această deschidere va aduce rezultate rapide în clasă.
Această perioadă este importantă pentru mii de familii. Fiecare lună fără sprijin produce decalaje greu de recuperat. O strategie clară poate schimba traiectoria multor copii. Poate crea un sistem în care fiecare elev primește sprijin real.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
