Ministerul Educației propune o schimbare importantă pentru școlile de masă. Clasele care includ elevi cu cerințe educaționale speciale (CES) vor avea un număr redus de copii. Profesorii și părinții atrag atenția că integrarea reală înseamnă mai mult decât reguli și tabele.
Proiectul noii metodologii de școlarizare prevede clar: clasele în care sunt înscriși elevi cu CES orientați către învățământul de masă se constituie, de regulă, cu maximum 3 copii cu cerințe speciale.
Măsura se aplică atât pentru învățământul preșcolar, cât și pentru cel primar și gimnazial.
Textul citat din proiect este explicit: „Formațiunile de studiu care intră sub incidența prevederilor art. 23 alin. (8) și (9) din Legea nr. 198/2023 se constituie, de regulă, cu maximum 3 elevi cu cerințe educaționale speciale/clasă”.
Este o completare a articolului 23 din Legea învățământului preuniversitar, care stabilește și diminuarea efectivelor maxime ale claselor cu câte trei locuri pentru fiecare elev cu CES integrat.
Legea învățământului preuniversitar, articolul 23, subliniază două aspecte cheie:
Integrarea elevilor cu CES se face, de regulă, la începutul anului școlar, dar poate avea loc și mai târziu, dacă specialiștii constată nevoia educațională.
Clasele care includ copii cu CES pot funcționa cu efective mai mici, la cererea școlii și cu aprobarea inspectoratului.
În plus, pentru fiecare elev cu CES, numărul maxim de elevi din clasă se reduce cu 3. Astfel, o clasă care ar putea avea 25 de elevi va putea avea cel mult 22, dacă este integrat un copil cu CES.
„Degeaba ducem copiii cu CES în școlile de masă, dacă profesorul nu are resurse”, a spus Daniel David, ministrul Educației, pe 5 noiembrie. Declarația reflectă o realitate cunoscută de mulți profesori.
Cadrele didactice spun că integrarea adevărată nu se face prin scăderea numărului de elevi, ci prin sprijin concret. În multe școli, profesorii de sprijin lipsesc, iar planurile educaționale individualizate rămân doar pe hârtie.
„Avem copii cu nevoi complexe, dar fără specialiști. Nu e suficient să le spui colegilor să fie toleranți. E nevoie de formare, de consiliere, de materiale adaptate”, spune o învățătoare dintr-o școală de stat din București.
Mulți părinți ai copiilor cu CES se tem că această limitare numerică poate fi interpretată greșit. Dacă o clasă are deja trei elevi cu cerințe speciale, școala ar putea refuza alți copii în situații similare.
„Nu vrem cote, vrem șanse egale. Fiecare copil are dreptul să învețe alături de ceilalți, dar cu sprijinul de care are nevoie”, spune mama unui elev cu autism integrat în învățământul de masă.
Datele arată că în România sunt peste 70.000 de elevi cu cerințe educaționale speciale, iar mai mult de jumătate dintre ei învață în școli de masă.
Cu toate acestea, potrivit rapoartelor UNICEF, doar o mică parte beneficiază efectiv de suport educațional specializat.
În multe cazuri, integrarea rămâne formală. Profesorii nu primesc instruire specifică, iar resursele de sprijin sunt minime. În școli, copiii cu CES sunt adesea izolați, chiar dacă sunt „integrați” oficial.
Proiectul metodologiei se află în consultare publică. După aprobarea finală, noile reguli vor intra în vigoare pentru anul școlar următor.
Specialiștii în educație spun că măsura poate aduce echilibru doar dacă este dublată de investiții în resurse umane.
„Reducerea numărului de elevi e un pas bun, dar insuficient. E nevoie de psihologi, logopezi și profesori de sprijin în fiecare școală”, explică un consilier școlar din Cluj.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
