Conform ultimului raport publicat de Centers for Disease Control and Prevention USA (CDC), 1 copil din 36 este diagnosticat cu tulburare de spectru autist. Datele arată o creștere a prevalenței autismului față de ultimul raport, publicat în 2021, unde prevalența era de 1 copil din 44. Autismul este un spectru foarte larg, care include persoane cu nivel înalt de funcționare, dar și persoane foarte dependente, care au nevoie și vor avea nevoie de sprijin intens pe tot parcursul vieții.
În cadrul acestor profiluri diverse, ceea ce era cunoscut în mod tradițional drept sindromul Asperger poate reprezenta între 18 și 27% din totalul cazurilor de autism. Sindromul Asperger a apărut ca diagnostic în anul 1993, dar a dispărut ca entitate separată în 2013, fiind inclus în tulburările din spectrul autist. În prezent, se vorbește despre autism de gradul 1 sau autism cu funcționare înaltă.
Cu toate acestea, unele persoane continuă să se identifice cu această etichetă, iar mai multe asociații care reunesc persoane cu aceste caracteristici sunt încă active. De ce au nevoie copiii care se încadrează în acest profil?
Un semn distinctiv, absența dizabilității intelectuale
![]()
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Una dintre caracteristicile definitorii ale ceea ce era numit sindromul Asperger este absența dizabilității intelectuale.
„Termenul Asperger este folosit pentru a descrie un profil frecvent din spectrul autist, caracterizat de obicei prin lipsa dizabilității intelectuale, un limbaj formal bine dezvoltat, interese foarte intense și un mod particular de a interpreta regulile sociale implicite. Însă, vorbim despre un continuum, cu o mare variabilitate de la o persoană la alta”, explică dr. Gloria López Sobrino, neurolog pediatru, la hola.com.
Acești copii au un tipar cognitiv propriu, în care „creierul prioritizează anumiți stimuli și are mai multe dificultăți în a integra automat convențiile sociale implicite, dar poate demonstra o capacitate extraordinară pentru detalii, logică sau memorie”, adaugă specialista.
Este important de înțeles că faptul că vorbim despre un autism de gradul 1 sau cu funcționare înaltă nu înseamnă că viața este mai ușoară pentru acești copii. Pot exista suferințe legate de neînțelegere, izolare sau supraîncărcare senzorială. În acest context, medicul spune că „au nevoie de un sprijin clinic și educațional adecvat și de un mediu care să le respecte modul de a percepe și de a procesa lumea”. Ei primesc informațiile din jur într-un mod diferit și au nevoie de resurse care să îi ajute să le integreze.
Da, pot fi copii empatici
Una dintre cele mai frecvente greșeli legate de copiii cu autism de gradul 1 sau Asperger este ideea că nu ar avea empatie.
„Persoanele cu Asperger nu sunt lipsite de empatie. Uneori au dificultăți în a interpreta emoțiile pe loc, dar simt cu mare intensitate și profunzime”, clarifică neurologul pediatru.
Această percepție greșită apare adesea alături de asocierea acestui tip de autism cu abilități excepționale. Realitatea este însă diferită.
„Nu toate persoanele cu Asperger au talente extraordinare. Există tot atâtea profiluri câte persoane, iar stereotipurile distorsionează realitatea”, mai spune dr. López Sobrino.
De asemenea, trebuie luate în calcul comorbiditățile, adică alte condiții care pot însoți autismul. „Anxietatea și ADHD sunt frecvente și trebuie evaluate separat. Abordarea lor, care combină psihoeducația, adaptarea mediului și, în unele cazuri, medicația, este importantă pentru îmbunătățirea calității vieții”, explică specialista.
Șapte idei pentru a înțelege sindromul Asperger
![]()
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Pentru a înțelege și sprijini un copil cu autism de gradul 1, este important, așa cum spune specialista, să reții că „scopul nu este să schimbăm cine sunt, scopul e să îi însoțim astfel încât să își poată dezvolta pe deplin potențialul într-o lume care, adesea, nu este pregătită să le înțeleagă modul de a gândi și de a relaționa”.
Cele șapte idei importante sunt:
Face parte din spectrul autist, dar nu are dizabilitate intelectuală.
Dificultățile sociale reprezintă o componentă centrală a diagnosticului.
Stilul cognitiv este logic, orientat spre detalii și sistematic.
Interesele sunt intense și concentrate pe domenii specifice.
Este frecventă sensibilitatea senzorială, de exemplu la zgomote sau lumină.
Are nevoie de sprijin personalizat, dar nu de supraprotecție.
Diagnosticul timpuriu contribuie la bunăstarea sa pe termen lung.