Nume iubite cândva de părinții români, care au căzut în uitare. Cum a distrus faima destinul unor prenume care erau în vogă în România

Data publicării:
Loredana Iriciuc
Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Bebelusi
Nume iubite cândva de părinții români, care au căzut în uitare. Cum a distrus faima destinul unor prenume care erau în vogă în România / FOTO: freepik.com @EyeEm
Nume iubite cândva de părinții români, care au căzut în uitare. Cum a distrus faima destinul unor prenume care erau în vogă în România / FOTO: freepik.com @EyeEm

Unele prenume ajung pe buzele tuturor și devin trenduri peste noapte. Altele, odinioară populare, dispar în tăcere, purtând cu ele povara unei faime nedrepte. Astăzi vorbim despre acele nume românești care, cândva în vogă, au fost abandonate de părinții români tocmai pentru că au ajuns să doară.



În spatele fiecărui prenume abandonat se ascunde o poveste. O știre, o vedetă, o tragedie. Nu e nimic rațional în modul în care părinții aleg sau resping un nume, e vorba de emoție, de memorie colectivă, de context.

Când un nume devine sinonim cu un scandal sau cu o tragedie mediatizată, devine aproape imposibil de dăruit unui copil.

CITEȘTE ȘI Nume „bătrânești” care ar putea fi noul trend al viitorului printre părinții români, conform ChatGPT

SURSA FOTO: freepik.com @olyakomarova

Elodia, din popularitate în uitare dureroasă

La începutul anilor 2000, prenumele Elodia nu era neobișnuit. Melodic, elegant, cu o rezonanță latină, era preferat mai ales de părinții care voiau un nume rar, dar rafinat.

Totul s-a schimbat în 2007, când Elodia Ghinescu, avocată din Brașov, a devenit subiectul unuia dintre cele mai intens mediatizate cazuri de dispariție din România.

Cazul nu doar că a fost intens exploatat de televiziuni, dar a fost transformat într-un spectacol grotesc.

Timp de luni întregi, numele Elodia a fost repetat obsesiv, devenind sinonim cu scandalul, misterul, chiar ridicolul. De atunci, prenumele a dispărut aproape complet din registrele de nașteri.

Nu pentru că femeia care îl purta ar fi fost vinovată de ceva, ci pentru că societatea a pus o etichetă imposibil de șters.

Nicu, victimă colaterală a istoriei recente

Până în anii '80, Nicu era un diminutiv prietenos și des întâlnit al numelui Nicolae. Dar imaginea lui Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului, a distrus în mare parte popularitatea acestui prenume.

Considerat „prințul moștenitor” al regimului comunist, Nicu a fost implicat în numeroase scandaluri, inclusiv abuzuri și excese, iar după Revoluția din 1989 a fost arestat.

Odată cu căderea regimului, „Nicu” a devenit sinonim cu corupția, aroganța și declinul. Astăzi, numele e aproape inexistent printre noii născuți.

Marioara, de la cântec la legendă prăfuită

Cândva un nume țărănesc plin de farmec, Marioara era purtat de sute de mii de femei. A fost legat puternic de cultura populară, de muzica de petrecere și de folclor.

Dar cu trecerea anilor și cu modernizarea gusturilor, prenumele a devenit sinonim cu ceva „demodat”, „greu”, „provincial”.

Moartea Marioarei Murărescu, jurnalistă și realizatoare a emisiunii „Tezaur folcloric”, a marcat și un simbolic sfârșit al numelui. Tinerii părinți, conectați mai degrabă la Netflix decât la doine, nu l-au mai considerat potrivit pentru fetițele lor.

A devenit un nume cu amintiri, dar fără viitor.

Lăcrămioara, prea multă poezie, prea multă suferință

Un nume minunat, asociat cu floarea gingașă de primăvară și cu sensibilitatea, Lăcrămioara era ales adesea de părinții din anii ’80 și ’90.

Dar cu trecerea timpului, numele a devenit greu. Poate prea poetic, poate prea asociat cu lacrimile, cu dramele din seriale, cu poveștile de viață spuse în revistele de tip „Povestea mea”.

Astăzi, în mod ironic, tocmai frumusețea delicată a numelui pare să-l fi scos din uz.

Lumea vrea nume puternice, „de carieră”, ușor de pronunțat în engleză. Lăcrămioara a rămas undeva în urmă, în cărți poștale cu margini dantelate.

Costel, umbra unei glume naționale

Un alt nume care a avut de suferit este Costel. Poate din cauza numeroaselor bancuri, poate din cauza excesului de personaje „bătrânicioase” din seriale și piese de teatru, Costel a ajuns un nume ridiculizat, asociat cu naivitatea sau cu simplitatea forțată.

Chiar dacă unii artiști celebri, precum Costel Bojog (stand-up comedian), au reușit să-i redea puțină popularitate, numele rămâne într-o zonă de umor involuntar.

Părinții de azi, care caută originalitate și rafinament, nu-l mai aleg.

Sorin și Florin, victime ale „generației de tranziție”

În anii ’70–’90, Sorin și Florin erau la mare modă. Erau considerate nume moderne, sonore, fără conotații religioase sau arhaice.

Dar au fost purtate de o generație care a trăit din plin perioada de tranziție, iar astăzi sunt adesea percepute drept „nume de tați”, „nume de bărbați de 40+”, fără vlagă pentru noile generații.

Mai mult, scandalurile din politică sau showbiz în care au fost implicați bărbați celebri cu aceste prenume (Florin Salam, Florin Cîțu, Sorin Oprescu) au contribuit subtil la discreditarea acestora în imaginarul colectiv.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.






Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite

pixel